ICCJ. Decizia nr. 3263/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3263/2007
Dosar nr.29/2/2007
Şedinţa publică din 27 iunie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 746 din 13 martie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea prin care reclamanta G.I., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Ialomiţa, contesta adresa acesteia din 22 noiembrie 2006.
Pentru a pronunţa această soluţie Instanţa de Fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta a solicitat revizuirea Hotărârii nr. 1466 din 15 ianuarie 2004 emisă de pârâtă, cererea fiind respinsă prin Decizia nr. 25 din 12 septembrie 2005, împotriva căreia reclamanta a formulat acţiune în justiţie. Soluţia de respingere a cererii de revizuire a fost menţinută prin sentinţa civilă nr. 2086 din 13 decembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, definitivă şi irevocabilă, ca urmare a respingerii recursului declarat de reclamantă întrucât, chiar şi după pronunţarea acestor hotărâri judecătoreşti, contestatoarea a continuat să adreseze cereri pârâtei, aceasta i-a comunicat, cu adresa din 22 noiembrie 2006, că cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 a fost deja soluţionată de către Comisie.
Această adresă, ce face obiectul cererii de chemare în judecată, nu are valoarea unui act administrativ, întrucât nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice, aşa încât nu poate face obiectul unei cereri de chemare în judecată întemeiată pe dispoziţiile Legii contenciosului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamanta, reiterând motivele şi argumentele invocate în faţa Instanţei de Fond.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constituie „act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice".
Cum adresa din 22 noiembrie 2006, contestată în cauză, nu reprezintă decât o simplă comunicare, fără caracter de autoritate, deci fără aptitudinea de a produce, prin ea însăşi, efecte juridice, în mod corect a reţinut Instanţa de Fond că acţiunea reclamantei este inadmisibilă.
Faţă de cele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta G.I. împotriva sentinţei civile nr. 746 din 13 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3261/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3284/2007. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
