ICCJ. Decizia nr. 3561/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3561/2007
Dosar nr. 3419/35/2006
Şedinţa publică din 26 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune înregistrată la Curtea de Apel Oradea prin declinare de competenţă de la Tribunalul Bihor, reclamanta E.R.U.R.G.C. Oradea, în contradictoriu cu pârâta C.S.R.B.I. care au aparţinut cultelor religioase din România a solicitat anularea Deciziei nr. 934 din 7 iulie 2006 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă decizie prin care să-i acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru bunurile prevăzute în cererea de retrocedare trecute abuziv în proprietatea statului în anul 1949, fără plată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că prin procesul - verbal din 21 ianuarie 1949 au fost trecute abuziv în proprietatea statului o serie de bunuri, respectiv vie, plantaţii de pomi fructiferi, grajduri, clădiri.
Prin sentinţa civilă nr. 58/ CA - Pi din 26 martie 2007, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantă.
În motivarea acestei soluţii, Instanţa de Fond a reţinut că imobilele şi bunurile mobile indicate generic în cererea de retrocedare nu mai existau la data intrării în vigoare a OUG nr. 94/2000, respectiv a depunerii cererii de retrocedare.
Împotriva sentinţei civile susmenţionate a declarat recurs E.R.U.R.G.C. Oradea, care a motivat, în esenţă, că în situaţia în care restituirea în natură a bunurilor preluate abuziv nu mai este posibilă, se impune acordarea de despăgubiri pentru bunurile respective, conform Legii nr. 10/2001.
Recursul este nefondat.
Se reţine că recurenta a solicitat retrocedarea în echivalent a unor bunuri de pe raza localităţilor Holod şi Vintere care i-au aparţinut, dar după preluarea de către regimul comunist au fost distruse sau înstrăinate, statul român fiind obligat să acorde despăgubiri corespunzătoare următoarelor bunuri: vie, plantaţii de pomi fructiferi, grajduri, clădiri.
Potrivit art. 1 alin. (3) din OUG nr. 94/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt imobile în sensul acestei ordonanţe, construcţiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităţilor, cu oricare din destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Odată cu imobilele retrocedate în natură se restituie şi bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv şi dacă acestea mai existau la data depunerii cererii de retrocedare, conform art. 1 alin. (11) din aceeaşi ordonanţă.
Art. 5 alin. (5) prevede în mod imperativ că măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor.
Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că obiectul OUG nr. 94/2000 îl formează doar imobilele şi bunurile mobile existente în natură la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe şi respectiv la data depunerii cererii de retrocedare, precum şi faptul că măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit unei legi speciale care va reglementa şi procedura de acordare a despăgubirilor.
Cum în speţă imobilele şi bunurile mobile indicate generic în cererea de retrocedare nu mai existau la data intrării în vigoare a OUG nr. 94/2000, respectiv a depunerii cererii de retrocedare şi cum despăgubirile în echivalent se vor acorda potrivit unei legi speciale, care va reglementa tipul şi procedura de acordare, în mod corect a reţinut Instanţa de Fond că acţiunea este nefondată.
În consecinţă, recursul declarat în cauză este neîntemeiat şi în temeiul art. 312 C. proc. civ. urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de E.R.U.R.G.C. Oradea împotriva sentinţei civile nr. 58/ CA - PI din 26 martie 2007 Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3556/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3567/2007. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
