ICCJ. Decizia nr. 4016/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4016/2007
Dosar nr. 187/33/200.
Şedinţa publică din 23 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj reclamanţii R.A. şi A.R. au chemat în judecată pe pârâţii U.I., Primarul Municipiului Dej, M.A., ş.a., Prefectul Judeţului Cluj, B.I., Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, T.P.ş,a.
Prin sentinţa civilă nr. 225 din 25 aprilie 2007 Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a anulat cererea formulată de R.A. şi A.R.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 111 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să arate numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor.
S-a mai reţinut că determinarea obiectului trebuie să fie clară, completă, cât mai exactă cu putinţă, pentru respectarea normelor privitoare la competenţă.
Reclamantul nu a indicat domiciliul pârâţilor S.I., ş.a., iar la data de 26 februarie 2007, instanţa a solicitat reclamantului să precizeze care este obiectul acţiunii.
Cu toate că reclamantul a mai depus înscrisuri la dosar, acesta nu a individualizat în mod clar obiectul pretenţiilor deduse judecăţii, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază cererea.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanţii R.A. şi A.R. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin motivele de recurs se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, reţinerea cauzei spre rejudecare şi menţinerea în întregime a sentinţlor pronunţate de instanţele de fond prin care s-a constatat nulitatea absolută şi totală a tuturor titlurilor de proprietate emise la propunerea Comisiei Locale Dej.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată va cuprinde numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, iar potrivit alin. (4) şi (5) al aceluiaşi articol reclamantul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept şi, totodată, dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Astfel, reclamantul este obligat să precizeze domiciliul pârâtului, iar în cazul în care nu-l cunoaşte, el va trebui să menţioneze această împrejurare în cerere, iar apoi să dovedească faptul că a făcut tot posibilul pentru a afla domiciliul părţii adverse.
Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă pretenţia concretă a reclamantului, iar obiectul cererii trebuie să fie licit, posibil, şi determinat sau determinabil.
De asemenea, reclamantul are obligaţia să desemneze toate acele împrejurări, circumstante dar şi principii, instituţii, categorii, reguli juridice a căror cunoaştere este necesară pentru explicarea şi lămurirea obiectului procesului.
Nu este obligatoriu ca reclamantul să indice chiar textele de lege pe care se întemeiază pretenţia sa, deoarece judecătorul va face el încadrarea juridică, având la dispoziţie obiectul şi motivele de fapt. Este suficient ca reclamantul să arate temeiul pretenţiilor sale, fără a indica şi textul de drept.
În cauză, instanţa de fond a acordat termen şi i-a solicitat reclamantului să completeze lipsurile, însă acesta nu s-a conformat acestor dispoziţii.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a anulat cererea reclamanţilor, reţinând că aceasta nu cuprinde elementele esenţiale.
În concluzie, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.A. şi A.R., împotriva sentinţei civile nr. 225 din 25 aprilie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4012/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4017/2007. Contencios → |
|---|
