ICCJ. Decizia nr. 4240/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4240/2007
Dosar nr. 447/36/2007
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 8 februarie 2007, reclamantul D.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 5372 din 31 ianuarie 2006 emisă de pârâta C.J.P. Tulcea şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născută în timpul strămutării părinţilor săi din Bulgaria în România, ca urmare a aplicării Tratatului Româno - Bulgar semnat la Craiova, în septembrie 1940.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat sentinţa civilă nr. 470/CA din 18 iunie 2007 prin care a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 5372 din 31 ianuarie 2006, emisă de pârâtă şi a constatat că reclamantul D.I. beneficiază de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 în calitate de persoană strămutată în altă localitate din motive etnice, pentru perioada 5 octombrie 1942 - martie 1945, începând cu data de 1 februarie 2006.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul s-a născut la data de 5 octombrie 1942, dată la care părinţii săi erau strămutaţi din motive etnice din localitatea de domiciliu şi a dobândit prin naştere statutul de strămutat, îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Tulcea, solicitând casarea hotărârii şi respingerea acţiunii formulate de D.I.
Recurenta a susţinut că, hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei legal, în condiţiile în care Legea nr. 189/2000 şi HG nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinţilor lor, iar intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres şi limitativ prin dispoziţiile legale sus menţionate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2002, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de persecuţie etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi are acelaşi statut ca aceştia, perioada fiind de la data naşterii lui şi până la data retrocedării pământului românesc.
Situaţia de strămutat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declaraţia martorului F.N. (fila 30), copia extras din Registrul de identificare a coloniştilor din centrul M.K. , judeţul Tulcea şi copiile actelor de stare civilă ale reclamantului.
Interpretarea dată de instanţă este legală şi nu adaugă la lege.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte ca nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P. Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 470/ CA din 18 iunie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 4211/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4241/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|