ICCJ. Decizia nr. 4241/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4241/2007

Dosar nr. 1400/36/2007

Şedinţa publică din 6 noiembrie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 23 aprilie 2007 reclamantul C.G. a solicitat anularea Hotărârii nr. 6115 din 30 martie 2007 emisă de C.J.P. Tulcea şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice, fiind născut în timpul strămutării părinţilor săi din Bulgaria în România, ca urmare a aprobării Tratatului româno-bulgar de la Craiova din 7 septembrie 1940.

Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat sentinţa civilă nr. 453/ CA din 11 iunie 2007, prin care a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 6115 din 30 martie 2007 emisă de pârâtă şi a stabilit reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.

Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul s-a născut la data de 11 ianuarie 1944, dată la care părinţii săi erau strămutaţi din motive etnice din localitatea de domiciliu şi a dobândit prin naştere statutul de strămutat, îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Tulcea, solicitând casarea hotărârii şi respingerea acţiunii formulate de C.G.

Recurenta a susţinut că hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei legal, în condiţiile în care Legea nr. 189/200 şi HG nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinţilor lor, iar intimatul nu se încadrează în categoriile de persoane stabilit expres şi limitativ prin dispoziţiile legale sus menţionate.

Recursul este nefondat.

Conform art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.

Prin normele de aplicare a ordonanţei, aprobată prin HG nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.

Cum strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de persecuţie etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi are acelaşi statut ca aceştia, perioada fiind de la data naşterii lui şi până la data retrocedării pământului românesc.

Situaţia de strămutat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile autentice ale martorilor D.V. şi C.G. (filele 21, 22) şi copiile actelor de stare civilă ale reclamantului şi ale părinţilor săi.

Interpretarea dată de instanţă este legală şi nu adaugă la lege

În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte ca nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P. Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 453/ CA din 11 iunie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4241/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs