ICCJ. Decizia nr. 4258/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4258/2007

Dosar nr. 43138/3/2006

Şedinţa publică din 7 noiembrie 2007

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 15 decembrie 2006, reclamanta P.M.E. a solicitat obligarea pârâtei C.N.P.A.D.A.S. să-i plătească sumele de bani reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2003-2005, actualizată cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective, precum şi daune interese în conformitate cu dispoziţiile art. 161 alin. (4) C. muncii.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pentru perioada 2003-2005, în care a avut calitatea de funcţionar public, este îndreptăţită la acordarea primei de concediu prevăzută de art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 1205 din 8 mai 2007, prin care a admis în parte acţiunea, obligând pârâta să plătească reclamantei contravaloarea primei de vacanţă pe anii 2003, 2004 şi 2005, actualizată cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului şi până la data plăţii efective, respingând cererea de daune interese ca neîntemeiată.

Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că normele legale de suspendare a acordării primei de vacanţă contravin prevederilor art. 53 din Constituţia României revizuită, precum şi reglementărilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; de asemenea, s-a considerat că suspendarea exerciţiului dreptului nu echivalează cu eliminarea acestui drept, a cărui existenţă nu a fost înlăturată prin OUG nr. 33/2001 sau prin legile bugetare anuale din perioada 2003 – 2005.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta C.N.P.A.D.A.S., solicitând modificarea hotărârii şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Recurenta a susţinut că instanţa de fond a admis greşit acţiunea, dat fiind că în perioada 2001 – 2005 funcţionarii publici nu au beneficiat de prime de concediu pentru că dispoziţiile art. 34 ale Legii nr. 188/1999 republicată au fost suspendate prin legile bugetare anuale din această perioadă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin Legea nr. 188/1999 s-a instituit dreptul funcţionarilor publici, ca pe lângă indemnizaţia de concediu, să li se acorde o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.

Suspendarea acestui drept prin dispoziţii normative succesive în perioada 2003 – 2005 nu echivalează cu eliminarea dreptului, întrucât nici o prevedere legală nu a înlăturat existenţa acestuia.

Dreptul la prima de concediu, prevăzut iniţial în art. 33 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, a fost menţinut prin art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 republicată.

Nu se poate considera că suspendarea dreptului în perioada respectivă echivalează cu inexistenţa dreptului, deoarece s-ar încălca principiul constituţional care garantează realizarea drepturilor acordate.

Un astfel de drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada pentru care exerciţiul său a fost suspendat, întrucât s-ar ajunge la situaţia inadmisibilă ca un drept prevăzut de lege să fie lipsit de conţinut, printr-o îngrădire nelegitimă a exercitării lui.

În consecinţă, constatând că hotărârea atacată este legală şi temeinică, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de C.N.P.A.D.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 1205 din 8 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2007.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4258/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs