ICCJ. Decizia nr. 834/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 834/2007
Dosar nr. 8003/1/2006
Şedinţa publică din 9 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 37 din 20 februarie 2006, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii D.S.M., N.I., M.P., A.A., B.N.R. şi G.L. în contradictoriu cu pârâtul C.E.C.C.A.R., având ca obiect anularea articolului 2 din Decizia nr. 05/135 din 10 septembrie 2005, emisă de pârât.
În considerentele sentinţei, instanţa a reţinut că prin art. 2 al deciziei nr. 05/135 din 10 septembrie 2005, B.P.C.E.C.C.A.R. a dispus suspendarea activităţii C.C.E.C.C.A.R.N. şi numirea d-nei L.M.T. în calitate de administrator provizoriu, până la organizarea de noi alegeri.
S-a mai reţinut că la baza măsurilor contestate au stat nesocotirea, de către reclamanţi, a ordinului de numire în funcţia de director executiv a d-lui C.I., desemnat în această funcţie prin Ordinul nr. 58 din 1 iulie 2005 al C.E.C.C.A.R. şi emiterea, de către C.F.N., format din reclamanţi, a unei hotărâri prin care în funcţia de preşedinte interimar a fost desemnată reclamanta D.S.M.
Instanţa de fond a constatat că reclamanţii nu au invocat nici un motiv de nelegalitate a art. 2 din Hotărârea nr. 05/135/2005, în condiţiile în care măsurile dispuse au fost apreciate ca necesare pentru a asigura conducerea curentă a unei filiale a cărei activitate a fost în mod esenţial afectată de nemulţumirea reclamanţilor faţă de numirea directorului executiv.
Sentinţa menţionată a fost atacată cu recurs, în termenul legal, de către reclamanţi, care au solicitat modificarea ei în sensul admiterii acţiunii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, recurenţii – reclamanţi au arătat că instanţa de fond a tratat cu superficialitate prevederile art. 106 din R.O.F.C.E.C.C.A., care au fost încălcate prin Decizia nr. 05/135 din 10 septembrie 2005. În acest sens, recurenţii - reclamanţi au arătat că activitatea filialei s-a desfăşurat în mod corespunzător, fără disfuncţionalităţi care să pericliteze structurile sale organizatorice, astfel încât Decizia de suspendare a activităţii este nelegală.
Recurenţii-reclamanţi au mai arătat că au fost avute în vedere documente depuse de partea adversă după încheierea dezbaterilor, pe care nu au avut posibilitatea să le studieze şi să le combată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 27 octombrie 2006, intimatul-pârât a invocat excepţia lipsei de interes, cu motivarea că în data de 14 ianuarie 2006 a avut loc adunarea generală extraordinară a filialei Neamţ şi a fost ales noul consiliu din care nu face parte nici unul dintre reclamanţi. În consecinţă, cererea reclamanţilor nu mai prezintă nici un folos practic.
Cu privire la fondul raportului juridic dedus judecăţii, intimatul-pârât a arătat că măsurile dispuse prin Decizia nr. 05/135 din 10 septembrie 2005 au fost impuse de împiedicarea exercitării atribuţiilor directorului executiv al filialei şi de încălcarea atribuţiilor privind sursele de finanţare şi perfecţionare profesională, împrejurări care au constituit grave disfuncţionalităţi în activitatea filialei.
Analizând cu prioritate excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, în condiţiile art. 137 C. proc. civ., aplicabil în cauză potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004 şi art. 298 şi 316 C. proc. civ., Înalta Curte constată că reclamanţii s-au adresat instanţei de contencios administrativ considerându-se vătămaţi în drepturile ce decurg din calitatea lor de membri ai filialei C.E.C.C.A.R.N.
Motivele de nelegalitate pe care le-au invocat cu privire la actul administrativ dedus judecăţii în temeiul art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004 sunt anterioare sau concomitente emiterii actului, astfel încât desfăşurarea ulterioară a unei adunări generale în care a fost ales un nou C.F.N. nu este de natură să atragă lipsa de interes în exercitarea controlului de legalitate asupra deciziei nr. 05/135 din 10 septembrie 2005.
În consecinţă, excepţia invocată prin întâmpinare urmează a fi respinsă.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate în recurs şi cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., ţinând seama de toate susţinerile şi apărările părţilor şi de înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Prin art. 2 al Deciziei nr. 05/135 din 10 septembrie 2005, B.P.C.E.C.C.A.R. a suspendat activitatea C.F.C.E.C.C.A.R.N. şi a numit un administrator provizoriu până la organizarea de noi alegeri, în temeiul art. 106 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.E.C.C.A.R.
Potrivit acestei prevederi: „Dacă, urmare a demisiei, a refuzului de a participa la deliberări sau a altor situaţii similare, membrii consiliului filialei provoacă prin aceasta imposibilitatea funcţionării corespunzătoare a structurilor organizatorice ale filialei, precum şi în situaţia în care cu ocazia alegerilor generale sau parţiale nu se prezintă nici o candidatură, atribuţiile consiliului filialei vor fi exercitate de un administrator provizoriu, desemnat de Consiliul superior din rândurile membrilor filialei respective, până la organizarea de noi alegeri, generale sau parţiale.
Exercitarea atribuţiilor provizorii menţionate nu implică acte care să angajeze finanţele consiliului filialei şi nici luarea de decizii definitive privind personalul".
Din înscrisurile care au precedat Decizia rezultă că prin ordinul nr. 58 din 1 iulie 2005, P.C.S. al C.E.C.C.A.R. l-a numit în funcţia de director executiv al C.F.N. pe dl. C.I., în temeiul art. 31 din OG nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare şi pct. 25, 26 şi 152 din regulamentul de organizare şi funcţionare a C.E.C.C.A.R. La baza numirii au stat Hotărârea Conferinţei Naţionale 2005, Normativul de personal şi organizarea activităţii structurilor executive ale C.E.C.C.A.R. şi testul de verificare ce a avut loc la aparatul central al Corpului, conform celor menţionate în preambulul ordinului.
Prin Hotărârea nr. 1/2005 din 29 iunie 2005, C.F.N., constituit din reclamanţi, a numit un preşedinte interimar şi a decis înaintarea unui protest faţă de primirea avizului Comisiei de examinare a dosarelor pentru numirea în funcţia de director executiv a d-lui C.I., căruia i-au interzis accesul în incinta sediului C.E.C.C.A.R., filiala Neamţ, până la soluţionarea contestaţiei împotriva ordinului de numire, invocând în acest sens prevederile art. 65 lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare, care conferă Consiliului filialei atribuţia de a apăra interesele filialei şi de a administra bunurile acesteia.
Din nici unul dintre înscrisurile depuse la dosar nu rezultă însă în ce mod au fost afectate interesele filialei prin numirea directorului executiv, în aşa măsură încât să i e interzică acestuia accesul în sediu.
Dată fiind situaţia creată în cadrul filialei Neamţ, Înalta Curte constată, aşa cum a făcut-o şi instanţa de fond, că măsurile provizorii dispuse de B.P.C.S.C.E.C.C.A.R. se încadrează în marja de apreciere de care dispune autoritatea emitentă în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 106 de regulamentul de organizare şi funcţionare a C.E.C.C.A.R.
Înscrisurile depuse la dosarul de fond în data de 20 februarie 2006, după încheierea dezbaterilor, (procesul-verbal al adunării generale extraordinare din 14 ianuarie 2006 şi lista membrilor prezenţi la adunare) sunt ulterioare a actului administrativ atacat şi nu au fost reţinute fundamentarea soluţiei instanţei, astfel încât nu există în cauză o încălcare a principiului contradictorialităţii sau a dreptului la apărare a recurenţilor – reclamanţi.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de casare sau de modificare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau 304 şi 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia lipsei de interes.
Respinge recursul declarat de D.S.M., N.I., M.P., A.A., B.N.R. şi G.L., împotriva sentinţei civile nr. 37 din 20 februarie 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 832/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 841/2007. Contencios. Anulare act... → |
|---|
