ICCJ. Decizia nr. 1150/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1150/2008
Dosar nr. 5175/2/2007
Şedinţa publică din 19 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti la 16 iulie 2007, B.F. a formulat, în contradictoriu cu C.C., C.G.M.B. şi F.E., în temeiul dispoziţiilor art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 1146 din 11 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La termenul din 7 decembrie 2007, contestatorul B.F. a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ. în raport cu art. 21 alin. (1) şi 129 din Constituţie, cu referire la art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. II - 107 alin. (1) şi alin. (2) din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa.
Prin încheierea din 11 februarie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale reţinând că excepţia invocată este contrară dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea n. 47/1992, întrucât dispoziţiile art. 56 C. proc. civ. care reglementează admisibilitatea apelului sau recursului declarat de intervenientul accesoriu, nu au nici o legătură cu soluţionarea contestaţiei în anulare ce face obiectul cu care a fost sesizat instanţa d e contencios.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs B.F. susţinând că instanţa a pronunţat o hotărâre cu depăşirea competenţelor, prin respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă substituindu-se contenciosului constituţional.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi, ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului".
Potrivit aceluiaşi text, alin. (6) „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), alin. (2) şi alin. (3), instanţa o respinge printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs în 48 ore de la pronunţare".
Rezultă astfel neîndoielnic, că instanţa sesizată cu o astfel de excepţie are competenţa de a se pronunţa asupra admisibilităţii şi de a proceda în consecinţă.
Cum în cauză excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 56 C. proc. civ. care reglementează admisibilitatea apelului sau recursului declarat de intervenientul accesoriu, legal şi temeinic s-a apreciat de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, că este inadmisibilă în raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât nu are legătură cu soluţionarea contestaţiei în anulare cu care a fost investită instanţa de contencios.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.F. împotriva Încheierii din 11 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1115/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 1171/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
