ICCJ. Decizia nr. 1168/2008. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1168/2008

Dosar nr. 3789/2/2007

Şedinţa publică de la 20 martie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 25 mai 2007, reclamantul S.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Călăraşi – Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, să se dispună anularea hotărârii din 27 aprilie 2007, prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/ 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat, în esenţă, că s-a născut la 10 noiembrie 1944 în satul C., comuna B., judeţul Constanţa, părinţii săi fiind strămutaţi de pe actualul teritoriu al Bulgariei, ca urmare a aplicării Tratatului româno-bulgar încheiat la Craiova, în septembrie 1940.

Prin sentinţa civilă nr. 2003 din 4 septembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantului S.N., a anulat hotărârea nr. 4736 din 27 aprilie 2007 emisă de C.J.P. Călăraşi, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi să-i acorde aceste drepturi începând cu data de 19 noiembrie 2002.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond reţinut că din materialul probator administrat în cauză rezultă că reclamantul, deşi s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea de domiciliu situată pe teritoriul actual al Bulgariei, a resimţit în mod indirect consecinţele persecuţiilor pe motive etnice la care au fost supuşi părinţii săi şi este îndreptăţit să beneficieze de drepturile cu caracter reparatoriu prevăzute de lege.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, ridicată de pârâta C.J.P. Călăraşi, instanţa a reţinut netemeinicia acesteia ca urmare a faptului că a fost invocată propria culpă a pârâtei, în sensul că, din eroare, a fost respinsă cererea reclamantului înregistrată din 19 noiembrie 2002 în loc să fie respinsă o cerere de revizuire a acesteia, înregistrată din 21 august 2006.

Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, a declarat recurs pârâta C.J.P. Călăraşi.

Recurenta critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond, considerând că reclamantul nu este îndreptăţit să beneficieze de drepturile acordate potrivit O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât nu şi-a schimbat domiciliul, fiind născut în localitatea de strămutare după data stabilirii părinţilor şi nu a făcut dovada persecuţiei etnice pe care a suferit-o.

Examinându-se sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente se constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate în România, între 6 septembrie 1940 şi 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu art. 1 lit. c).

Prin Normele de aplicare a ordonanţei menţionate, aprobate prin H.G. nr. 127/ 2000, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au tăcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000 să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit persecuţiile respective în mod nemijlocit, cât şi acelea care au îndurat persecuţiile în mod indirect ,prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat ori au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile care au decurs din această situaţie.

Or, în cauză este de necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost strămutaţi din Bulgaria, după încheierea Tratatului româno-bulgar de la Craiova, din septembrie 1940, a suportat aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a cunoscut familia sa, ca urmare a persecuţiilor exercitate .

Dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor al persoanei strămutate - aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3 din O.G. nr. 105/1999 – a fortiori trebuie să beneficieze de drepturile compensatorii acordate şi copilul născut în perioada de strămutare a părinţilor.

Câtă vreme prin înscrisurile, actele de stare civilă şi declaraţiile de martor, reclamantul a făcut dovada că s-a născut pe timpul strămutării părinţilor săi, nu există nici un motiv pentru ca acesta să fie lipsit de beneficiul drepturilor acordate prin lege.

Rezultă că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală ,iar recursul declarat urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de C.J.P. Călăraşi împotriva sentinţei civile nr. 2003 din 4 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 martie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1168/2008. Contencios