ICCJ. Decizia nr. 1495/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1495/2008
Dosar nr. 1347/33/2007
Şedinţa publică din 8 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 9 august 2007 la Curtea de Apel Cluj, reclamantul G.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, anularea Hotărârii nr. 22172 din 3 august 2007 emisă de pârâtă şi acordarea pentru reclamant a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât acesta se încadrează în situaţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 580 din 12 noiembrie 2007 a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G.F. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj. A anulat Hotărârea nr. 22172 din 3 august 2007 emisă de pârâtă, care a fost obligată să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 15 noiembrie 1940 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2007.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamantul are calitatea de refugiat pentru perioada dovedită, atât timp cât şi sora sa beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, fiind inechitabilă aplicarea unui tratament discriminatoriu între fraţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen recurs – pârâta C.J.P. Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, motivul părăsirii domiciliului de către reclamant împreună cu familia sa nu s-a datorat persecuţiei etnice, întrucât localitatea din care s-a mutat reclamantul era liberă.
Examinând sentinţa atacată în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, actele normative incidente pricinii, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoanele cetăţeni - români care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate în art. 1.
Este necontestat că reclamantul G.F. s-a născut la data de 23 octombrie 1937 din părinţii T. şi M., în localitatea Cuieşd – Aleşd, judeţul Bihor.
Din declaraţiile martorilor C.D. şi S.T., la rândul lor beneficiari ai drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000 rezultă că, reclamantul minor fiind, împreună cu familia au fost nevoiţi să-şi părăsească domiciliul din statul Cuieşd, comuna – Brusturi, judeţul Bihor şi să se refugieze în satul Calatea, comuna Aştileu, în zona care aparţinea României, din cauza persecuţiilor etnice, în perioada noiembrie 1940 – martie 1945 (dosar de fond filele 8-11).
Totodată reclamantul a dovedit că sora sa B.V., născută G. este beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000, prin Decizia nr. 13308 din 3 iulie 2007 a C.J.P. Bihor (dosar de fond filele 30 - 31), pentru perioada 15 noiembrie 1940 – 6 martie 1945.
În consecinţă soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, iar recursul nefondat urmează să fie respins, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 580 din 12 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1493/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1496/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
