ICCJ. Decizia nr. 1497/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1497/2008
Dosar nr. 1566/33/2007
Şedinţa publică din 8 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ, înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 10 septembrie 2007, reclamanta D.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, anularea Hotărârii nr. 21.386 din 27 iunie 2007 emisă de pârâtă, cu consecinţa recunoaşterii în favoarea reclamantei, a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 612 din 19 noiembrie 2007 a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta D.A. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj şi a dispus anularea Hotărârii nr. 21.386 din 27 iunie 2007 emisă de pârâtă. A obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 1 martie 1941 - octombrie 1944 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanta a făcut dovada, prin declaraţia martorului G.V., audiat în cauză şi beneficiar la rândul său al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000, că are calitatea de refugiat, din motive etnice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, pârâta C.J.P. Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând că reclamanta nu a făcut dovada refugiului din cauza persecuţiilor etnice, şi nici a perioadei refugiului.
Examinând sentinţa atacată în raport cu motivul de recurs, probele administrate în cauză, actele normative incidente pricinii şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanţă, persoana – cetăţean român care, în perioada arătată a avut de suferit persecuţii din motive etnice fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Din probele administrate în cauză se reţine că, reclamanta, născută la 13 octombrie 1932, din părinţii T. şi V., în satul Valea Drăganului, Aleşd, Cluj a fost nevoită, din cauza persecuţiilor etnice să se refugieze împreună cu familia din luna martie 1941 până în luna octombrie 1944, în localitatea Vişag, comuna Săcuieu, judeţul Cluj (dosar de fond filele 11 - 16 şi 31).
În consecinţă se va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 612 din 19 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1496/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1502/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
