ICCJ. Decizia nr. 1502/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1502/2008
Dosar nr. 1255/40/2007
Şedinţa publică din 8 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 18 aprilie 2007, reclamantul C.D. a solicitat anularea deciziei din data de 15 februarie 2007 a M.J. – Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că în mod nelegal pârâta i-a respins cererea, pentru că a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate printr-o sentinţă a Judecătoriei Dorohoi.
Prin sentinţa civilă nr. 82/2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, reţinându-se că nu sunt întrunite cerinţele O.U. nr. 214/1999.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen reclamantul.
În motivarea recursului au fost reiterate susţinerile din acţiune şi s-a arătat că faptele pentru care a fost condamnat i-au fost înscenate, că livada i-a fost distrusă şi că în puşcărie a făcut greva foamei.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului, nestructurată pe motive de recurs, şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.
Condiţiile pentru stabilirea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă sunt stabilite în art. 1 din O.U. nr. 214/1999: persoana trebuie să fie condamnată pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supusă din motive politice unor măsuri administrative abuzive.
Art. 2 din aceeaşi ordonanţă prevede:
Alin. (1) Constituie infracţiuni săvârşite din motive politice infracţiunile care au avut drept scop:
a)exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalităţii, terorii comuniste, precum şi abuzului de putere din partea celor care au deţinut puterea politică;
b)susţinerea sau aplicarea principiilor democraţiei şi a pluralismului politic;
c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii faţă de aceasta;
c1) acţiunea de împotrivire cu arma şi răsturnare prin forţă a regimului comunist;
d) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoaşterea şi respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale;
e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naţionalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenenţă sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Totodată, art. 3 prevede: „Prin măsuri administrative abuzive se înţelege orice măsuri luate de organele fostei miliţii sau securităţi ori de alte organe ca urmare a săvârşirii unei fapte în scopul menţionat la art. 2 alin. (1), în baza cărora s-a dispus:
a) privarea de libertate în locuri de deţinere sau pentru efectuarea de cercetări;
b) internarea în spitale de psihiatrie;
c) stabilirea de domiciliu obligatoriu;
d) strămutarea într-o altă localitate;
e) deportarea în străinătate, după 23 august 1944, din motive politice;
f) exmatricularea din şcoli, licee şi facultăţi;
g) încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din motive politice şi dovedite cu acte scrise, administrative sau judecătoreşti, de la acea dată".
Or, în speţă, din copia legalizată a sentinţei penale nr. 88/1970, pronunţată de Judecătoria Dorohoi, rezultă că în sarcina reclamantului C.D. s-a reţinut faptul că şi-a însuşit 300 kg de floarea soarelui de pe terenurile CAP - ului din comună. De asemenea, instanţa de judecată a stabilit faptul că petentul, în ziua de 23 octombrie 1969 s-a exprimat injurios la adresa secretarului consiliului-popular din comună şi l-a lovit pe vicepreşedintele aceluiaşi consiliu popular. Aceste fapte au fost calificate ca fiind infracţiuni de ultraj şi furt în dauna avutului obştesc. S-a reţinut faptul că petentul mai săvârşise o altă infracţiune care fusese graţiată prin decretul nr. 561/1969, iar în termenul de încercare a săvârşit alte infracţiuni.
Din probele administrate nu rezultă că faptele, imputate reclamantului şi pentru care a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, au fost săvârşite din motive politice.
Ca atare, în mod just curtea de apel a constatat că nu sunt întrunite cerinţele art. 1 - 3 din O.U. nr. 214/1999.
Pentru considerentele expuse recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.D. împotriva sentinţei nr. 82 din 28 mai 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1497/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1503/2008. Contencios. Anulare act emis de... → |
|---|
