ICCJ. Decizia nr. 1517/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1517/2008
Dosar nr. 10960/1/2007
Şedinţa publică din 8 aprilie 2008
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată iniţial la Tribunalul Caraş Severin la 15 iulie 2005 şi ulterior la Curtea de Apel Timişoara, prin declinarea competenţei materiale de soluţionare a cauzei, reclamanta SC M. SA Bozovici a solicitat în contradictoriu cu pârâţii SC A.S.I. SRL Dalboşeţ, A.R.R. şi I.G.C.T.I. să se constate netemeinicia şi nelegalitatea adresei din 23.VI.2005 emisă de A.R.R. şi anularea hotărârii din 14 aprilie 2005 emisă de pârâtul I.G.C.T.I., prin care s-a dispus atribuirea traseului Dalboşeţ – Bozovici – Timişoara către următorul clasat – SC A.S.I. SRL, să se dispună suspendarea licenţelor de execuţie acordate pârâtei SC A.S.I. SRL pe traseul Dalboşeţ – Bozovici – Timişoara, cursa 1 şi 2 până la soluţionarea în mod definitiv a acţiunii. La termenul din 6 iunie 2006, reclamanta şi-a completat acţiunea prin chemarea în judecată şi a M.T.C.T., în calitate de pârât.
Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 332 din 5 decembrie 2006 a respins acţiunea formulată de reclamanta SC M. SA Bozovici, ca nefondată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanta a încheiat un contract fictiv de închiriere a unui spaţiu pentru parcarea autobuzelor, că nici la data soluţionării cauzei în fond, reclamanta nu deţinea exemplar de serviciu al licenţei de transport pentru punctul de lucru din comuna Dalboşeţ şi nici avizul administraţiei locale şi poliţiei din comuna Dalboşeţ pentru capătul de linie din această localitate, contrar prevederilor art. 6 alin. (3), art. 34 ind. 2, alin. (3) art. 71 alin. (1) din Ordinul nr. 1842/2001, cu modificările ulterior, a mai reţinut instanţa că Postul de Poliţie al comunei Dalboşeţ şi Primăria comunei Dalboşeţ atestă că imobilul cu nr. 236 din comună este impropriu pentru punct de lucru nefiind deţinut de reclamantă.
Recursurile declarate împotriva acestei sentinţe de reclamanta SC M. SA Bozovici şi de pârâtul M.T.C.T. au fost respinse ca nefondate prin Decizia nr. 4251 din 6 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea hotărârii s-a reţinut cu privire la recursul declarat de pârâtul M.T.C.T. că acesta are calitate procesuală pasivă întrucât are un reprezentant în comisia de validare a rezultatelor atribuirii traselor şi că reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă prin plângerea adresată emitentului actului Comisiei de validare.
Cu privire la recursul declarat de reclamanta SC M. SA Bozovici, Înalta Curte a reţinut că; sentinţa atacată este întemeiată pe dispoziţiile Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, cu modificările şi completările ulterioare, că probele administrate au fost corect interpretate, reclamanta fiind descalificată, potrivit art. 8 din Metodologia de atribuire, că reclamanta nu a dovedit deţinerea unui punct de lucru în localitatea Dalboşeţ, aceasta încheind un contract fictiv de închiriere a unui spaţiu pentru parcarea autobuzelor cu SC G. SRL Dalboşeţ, societate radiată de la data de 24 aprilie 2002, reclamanta nefăcând deci dovada îndeplinirii condiţiilor minime de siguranţă rutieră şi confort, stabilite de reglementările legale.
La data de 5 decembrie 2007 reclamanta – recurentă SC M. SA Bozovici a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 4251 din 6 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, motivată în drept potrivit prevederilor art. 322 pct. 1,2,3,5 şi 7; 304 pct. 7 - 9 şi 3041 C. proc. civ.
Examinând cererea în raport cu motivele de revizuire se constată că, cererea este neîntemeiată.
Revizuenta nu a motivat în nici un fel motivarea în drept a cererii potrivit art. 322 pct. 1 C. proc. civ. care prevede că revizuirea se poate cerere dacă, dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire. Prin dispozitivul deciziei atacate se resping recursurile declarate de SC M. SA Bozovici şi de M.T.C.T., ca nefondate, neexistând dispoziţii potrivnice.
- Art. 322 pct. 2, teza a II-a C. proc. civ. se referă la revizuirea unei hotărâri care nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut.
Prin Decizia pronunţată în recurs s-a stabilit că instanţa de fond a analizat şi s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere; cererea privind suspendarea licenţelor de traseu acordate SC A.S. SRL a fost motivată potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, or în speţă, instanţa de fond s-a pronunţat pe fondul cauzei, respingând acţiunea.
- Art. 322 pct. 3 C. proc. civ. reglementează revizuirea unei hotărâri, dacă obiectul pricinii nu se află în fiinţă.
Nu se poate reţine dispariţia, inexistenţa obiectului pricinii, acesta fiind determinat de reclamantă prin acţiune, vizând atribuirea traseului Dalboşet - Bozovici – Timişoara, anularea măsurii de descalificare a reclamantei, suspendarea licenţelor de execuţie acordate SC A.S.I. SRL.
Contrar susţinerilor revizuentei, aşa cum s-a constatat şi prin Decizia atacată, probele au fost corect interpretate, în raport cu dispoziţiile Ordinului M.L.P.T.L. nr. 1842/2001 cu modificările şi completările ulterioare.
- Art. 322 pct. 5 C. proc. civ. reglementează posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri dacă, după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţei pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. Revizuenta nu a dovedit cu nimic, îndeplinirea acestor condiţii legale, menţionând doar acest temei legal, alături de celelalte.
- Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri dacă există hotărâri definitive, potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi cauză, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Revizuenta nu şi-a motivat cererea pentru acest temei de drept, nici în cererea iniţială, nici în „Dezvoltarea motivelor cererii de revizuire" şi nici în faţa instanţei, când i s-a cerut să precizeze hotărârea potrivnică la care se referă.
Cât priveşte motivarea cererii de revizuire în drept, potrivit art. 304 pct. 7 - 9 şi art. 3041 C. proc. civ., acestea nu constituie temei de drept pentru revizuire.
În consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, aceasta va fi respinsă ca neîntemeiată.
Văzând dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. se va dispune obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 1500 lei, către intimata SC A.S.I. SRL Dalboşet, judeţul Caraş - Severin.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de SC M. SA cu sediul în comuna Bozovici, judeţul Caraş - Severin împotriva Deciziei nr. 4251 din 6 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată. Obligă revizuenta SC M. SA, judeţul Caraş - Severin să plătească intimatei SC A.S.I. SRL Dalboşeţ, judeţul Caraş - Severin suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1509/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1569/2008. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
