ICCJ. Decizia nr. 1533/2008. Contencios ŞIFISCAL
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞIFISCAL
Decizia nr. 1533
Dosar nr. 1296/33/2008
Şedinţa publică din 9 aprilie 2008
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 649 din 23 noiembrie 2007 a admis acţiunea formulată de reclamanta C.A. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, având ca obiect anularea hotărârii nr. 21966 din 9 iulie 2007, emisă de pârâtă şi a obligat pe aceasta din urmă să acorde reclamantei beneficiul drepturilor solicitate, pentru perioada 10 octombrie 1940-20 octombrie 1944 începând cu data de 1 noiembrie 2006.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că, din declaraţia martorei P.I., audiată nemijlocit de către instanţă, a reieşit că reclamanta, împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea de domiciliu, aflată în judeţul Sălaj, în oraşul Turda, ca urmare a persecuţiei etnice la care au fost supuşi de către autorităţile maghiare, după Dictatul de la Viena.
Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că materialul probator administrat în cauză, relevă statutul de refugiat din motive etnice al reclamantei, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 189/2000 şi Legea nr. 3435/2002.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâta, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acţiunii, cu motivarea că, potrivit legii, trebuie să existe două surse de informaţie care să indice împreună aceleaşi date, respectiv data plecării, localitatea de plecare, motivul plecării, localitatea de refugiu şi data întoarcerii din refugiu, pentru a putea fi coroborate în favoarea reclamante, aspect ce nu rezultă din hotărârea instanţei de fond.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 586/2002, beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii de natură etnică fiind refugiată, expulzată sau strămutată, în altă localitate.
Dovada încadrării în situaţiile prevăzute de lege potrivit art. 4 din HG nr. 127/2002, se poate face, cu actele oficiale sau, în lipsa acestora, cu declaraţii de martori.
În speţă, s-au administrat probe atât cu declaraţii autentificate cât şi cu depoziţii de martorii audiaţi, nemijlocit, în instanţă, din materialul probator
în ansamblul său rezultând în esenţă aspectele relevante pentru încadrarea intimatei - reclamante în categoria beneficiarilor Legii nr. 189/2000, respectiv data la care s-a produs refugiul şi anume după ocuparea Ardealului de Nord, în septembrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, şi persecuţia etnică la care reclamanta, împreună cu familia, a fost supusă din partea autorităţilor maghiare de ocupaţie, ca de altfel majoritatea populaţiei de origine română din această zonă.
Acest material probator a fost avut în vedere de instanţa de fond atunci când a pronunţat hotărârea prin care a recunoscut intimatei-reclamanta, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Aşa fiind, constatând că potrivit art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., nu există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 649 din 23 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Anulare hotărâre Casa Judeţeană de Pensii Neamţ.... | ICCJ. Decizia nr. 1711/2008. Contencios → |
|---|
