ICCJ. Decizia nr. 1701/2008. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1701/2008
Dosar nr. 967/32/2007
Şedinţa publică de la 17 aprilie 2008
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgu Neamţ sub nr. 695/ 321/2007 reclamantul B.N. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC S.P. SA Piatra Neamţ, revendicarea unei suprafeţe de teren şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 3 aprilie 1996 emis de Ministerul Industriilor.
Prin sentinţa civilă nr. 1001 din 4 iunie 2007 a Judecătoriei Târgu Neamţ s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ, justificat de împrejurarea că s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a unui act administrativ emis de o instituţie centrală.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios, administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 147 din 19 noiembrie 2007, a luat act, în temeiul dispoziţiilor art. 246 C. proc. civ., la renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, şi, în acelaşi timp, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei având ca obiect acţiunea în revendicare imobiliară în favoarea Judecătoriei Târgu Neamţ, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a trimis cauza spre soluţionarea conflictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a obligat reclamantul la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel a formulat recurs în termen legal reclamantul B.N., prin care s-a solicitat reducerea cheltuielilor de judecată la care a fost obligat prin hotărârea atacată, în temeiul prevederilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
A învederat recurentul că obligarea sa la plata întregului onorariu al avocatului părţii adverse de 1.000 RON este nejustificată în raport de volumul de muncă impus de natura cererii şi de împrejurarea că apărătorul în cauză s-a prezentat la un singur termen de judecată când pricina s-a şi soluţionat prin sentinţa recurată.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 246 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă, iar conform prevederilor art. 246 alin. (3) din acelaşi act normativ, dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
În cauză, reclamantul a renunţat la judecata capătului de cerere din acţiune, privitor la nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, după comunicarea cererii de chemare în judecată, astfel că în mod corect, cu respectarea prevederilor legale menţionate mai sus, reclamantul recurent a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate în proces de pârâta SC S.P. SA, reprezentând onorariul de avocat.
Nu se impune reducerea onorariului avocatului pârâtului, în condiţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., cuantumul acestui onorariu nefiind nepotrivit de mare în raport de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.
Cât priveşte conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Târgu Neamţ şi Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, sub aspectul judecării capătului de cerere din acţiunea reclamantului prin care se revendică o suprafaţă de teren de 4.500 m.p. situată în intravilanul comunei V. judeţul Neamţ, acesta va fi rezolvat în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Judecătoriei Târgu Neamţ, care are plenitudine de competenţă materială în pricini civile, potrivit prevederilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., şi este competentă teritorial în mod exclusiv, conform dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din acelaşi act normativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.N. împotriva sentinţei nr. 147 din 19 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe B.N. şi SC S.P. SA Piatra Neamţ în favoarea Judecătoriei Târgu Neamţ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1698/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1702/2008. Contencios. Conflict de... → |
|---|
