ICCJ. Decizia nr. 1712/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1712/2008
Dosar nr. 3984/39/2006
Şedinţa publică de la 18 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 3984/39 din 18 august 2006, reclamantul N.G.A., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. cu sediul în Suceava, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze decizia de revizuire din 26 iulie 2006 emisă de pârâtă şi să i se menţină hotărârea din 27 iunie 2003 prin care i s-a recunoscut calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 şi i-au fost acordate drepturile prevăzute de această lege.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că urmare a cererii pe care a adresat-o pârâtei C.J.P. Suceava de a-i recunoaşte calitatea de beneficiar al dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, a fost emisă hotărârea din 27 iunie 2003 prin care a fost anulată prima hotărâre în sensul că s-a stabilit că nu are calitatea de persoană refugiată în sensul prevederilor Legii nr. 189/2000 şi prin care s-a dispus restituirea indemnizaţiei încasate, decizie pe care însă o consideră nelegală. Prin sentinţa civilă nr. 191 din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N.G.A. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava pentru anularea deciziei din 26 iulie 2006.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu s-a aflat în nici o ipoteză cerută de Legea nr. 189/2000 pentru a beneficia de drepturile băneşti prevăzute de acest act normativ.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat recurs N.G.A., care a motivat, în esenţă, că instanţa nu a cercetat fondul litigiului şi s-a pronunţat pe bază de presupuneri neconcludente în raport cu cauza.
Din analiza actelor şi lucrărilor din dosar şi a normelor juridice incidente în cauză, se constată că recursul este nefondat.
Se reţine că prin hotărârea din 27 iunie 2003, comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 de la C.J.P. Suceava, a admis cererea formulată de reclamantul N.G.A. şi a stabilit că acesta are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 conform art. 1 lit. c) din legea (ca persoană refugiată din motive etnice).
Aceeaşi comisie pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, prin decizia din 26 iulie 2006 a revizuit drepturile acordate reclamantului, a constatat că acesta nu are calitatea de persoană refugiată în sensul dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, a anulat hotărârea din 27 iunie 2003, a dispus sistarea indemnizaţiei şi a obligat pe reclamant la restituirea indemnizaţiei încasate.
Prin rechizitoriul din 20 martie 2007, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, s-a reţinut că s-au efectuat cercetări şi faţă de reclamantul N.G.A. sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 215 alin. (2) C. pen., însă având în vedere modul de săvârşire a faptelor şi considerându-se că acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.
Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că în raport de situaţia prezentată, reclamantul a beneficiat în mod nejustificat de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, existând suspiciuni întemeiate că prin declaraţiile date s-au făcut menţiuni eronate şi neadevărate referitoare la situaţia reclamantului şi că în realitate acesta nu s-a aflat în nici o ipoteză cerută de Legea nr. 189/2000 pentru a fi beneficiar al drepturilor băneşti prevăzute de acest act normativ.
În consecinţă, se reţine că în mod legal a fost emisă decizia nr. 129 din 26 iulie 2006 de către pârâta C.J.P. Suceava şi că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică.
Prin urmare, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a doua din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.G.A. împotriva sentinţei civile nr. 191 din 3 decembrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1708/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 1728/2008. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
