ICCJ. Decizia nr. 1835/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1835/2008
Dosar nr. 4944/2/2007
Şedinţa publică de la 9 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2267 din 25 septembrie 2007 a admis acţiunea şi cererile de intervenţie formulate de P.E., S.G., B.G., B.E., R.Z., G.C., M.V., M.I., Z.G., N.A. şi T.C., F.M., A.G., C.N., B.E. şi T.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, având ca obiect obligarea primului pârât la plata primelor de concediu pe anii 2004–2006 şi a sporului de fidelitate pe anul 2005, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi obligarea celui de-al doilea pârât să aloce fondurile necesare efectuării acestor plăţi; a respins totodată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul II, precum şi cererea de chemare în garanţie a acestuia, formulată de pârâtul I.
Instanţa a respins, ca neîntemeiată, excepţia invocată de pârâtul II, cu motivarea că acesta este titularul raportului juridic dedus judecăţii, sub aspect pasiv, iar reclamanţii l-au chemat în judecată numai în ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea acestuia să aloce sumele necesare plăţii drepturilor salariale.
Cu privire la cererea de chemare în garanţie, instanţa a apreciat, deasemenea, că este neîntemeiată, cu motivarea că nu există raport juridic de garanţie a sumelor solicitate, Ministerul Economiei şi Finanţelor neavând obligaţia să garanteze plata lor, în condiţiile în care reclamanţii şi intervenienţii nu sunt salariaţii acestuia.
Pe fondul cauzei instanţa a reţinut că reclamanţii şi intervenienţii au dreptul, în virtutea calităţii lor de poliţişti, în baza Legii nr. 360/2002, pe lângă indemnizaţia de concediu, la o primă de vacanţă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, iar potrivit art. 6 din O.G. nr. 38/2003 şi la sporul de fidelitate pe anul 2005.
Raportat la împrejurarea că prevederile legale sus menţionate au fost suspendate succesiv, printr-o serie de acte normative, instanţa de fond a mai reţinut că normele de suspendare contravin prevederilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 41 şi art. 55 din Constituţia României.
În acest context instanţa a apreciat că suspendarea exerciţiului dreptului nu poate echivala cu stingerea acestuia, ci are ca efect numai imposibilitatea temporară a realizării lui.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor, susţinând că în mod greşit, instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive deoarece, faţă de obiectul acţiunii, constând în plata unor drepturi salariale, persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii este Ministerul Internelor şi Reformei Administrative care are şi calitate de ordonator principal de credite şi, prin urmare, obligaţia de repartizare a creditelor bugetare aprobate, inclusiv pentru bugetul instituţiilor publice ierarhic inferioare.
În acest contest s-au invocat dispoziţiile Legii nr. 500/2002 şi s-a susţinut de către recurent că în baza acestui act normativ îi revine numai sarcina elaborării proiectului bugetului de stat, activitate care la rândul ei ţine seama de priorităţile stabilite prin propunerile ordonatorilor principali de credite.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis.
Astfel, Curtea constată că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei şi Finanţelor, întrucât între acesta şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii, nu există identitate ca urmare a lipsei unor raporturi juridice de serviciu dintre această autoritate publică, pe de o parte şi reclamanţii şi intervenienţii din dosar, pe de altă parte.
Ori, având în vedere că drepturile solicitate de către aceştia din urmă sunt drepturile de natură salarială, numai existenţa unor raporturi de serviciu ar putea justifica legitimarea procesuală pasivă în cauză.
Pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite prezentul recurs şi va modifica sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii şi a cererii de intervenţie formulate împotriva pârâtului Ministerul Economiei şi Finanţelor, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Economiei şi Finanţelor împotriva sentinţei civile nr. 2267 din 25 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamanţilor şi cererile de intervenţie formulate împotriva pârâtului Ministerul Economiei şi Finanţelor ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1834/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1836/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
