ICCJ. Decizia nr. 1892/2008. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1892/2008
Dosar nr. 11424/1/200.
Şedinţa publică din 14 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 877 din 13 decembrie 2007 Plenul C.S.M. a respins cererea formulată de D.D., judecător la Tribunalul Prahova, pentru recunoaşterea gradului profesional de judecător de curte de apel, ca efect al dobândirii de drept a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva acestei hotărâri şi în baza art. 29 alin. (5) şi (7) din Legea nr. 317/2004 republicată, D.D. a declarat recurs şi a solicitat anularea hotărârii şi pe cale de consecinţă, să se constate că a dobândit de drept gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să i se recunoască gradul profesional de judecător de curte de apel, în conformitate cu hotărârea nr. 152/1.154/2006 a Plenului C.S.M..
În motivarea recursului, recurentul a susţinut că prin Ordinul nr. 1740/C din 30 iunie 2004 emis de ministrul justiţiei a fost numit în funcţia de procuror la P.N.A., avându-se în vedere criteriile prevăzute de art. 9 alin. (1/1) din OUG nr. 43/2002, în baza recomandării Procurorului General al P.N.A., la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recurentul a arătat că această numire constituie o promovare în înţelesul legii, astfel că în mod nelegal i-a fost respinsă cererea de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul căruia a exercitat funcţia de procuror.
În susţinerea cererii sale, recurentul a invocat şi hotărârea nr. 152/1154/2006, prin care Plenul C.S.M. a hotărât recunoaşterea, în ierarhia instanţelor, a gradului profesional dobândit de procurori şi recunoaşterea, în ierarhia parchetelor, a gradului profesional dobândit de judecători, în cazul foştilor procurori numiţi judecători şi a foştilor judecători numiţi procurori, cu excepţia procurorilor cu grad corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cărora în momentul numirii ca judecători li se recunoaşte gradul de curte de apel.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele de recurs invocate şi examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul D.D. a fost numit în funcţia de procuror la P.N.A., nivel central, prin Ordinul nr. 1740/C din 30 iunie 2004 al ministrului justiţiei şi anterior îndeplinise funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti.
Prin hotărârea nr. 152 din 22 septembrie 2004 a C.S.M., în temeiul art. 69 şi art. 88 lit. d) din Legea nr. 92/1992 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, recurentul a fost transferat în funcţia de judecător la Judecătoria Vălenii de Munte, unde şi-a desfăşurat activitatea până la data de 15 aprilie 2005, când a fost transferat la Judecătoria Ploieşti, iar începând cu data de 1 martie 2007 a fost promovat în funcţie de execuţie la Tribunalul Prahova prin hotărârea nr. 90/2007 a Plenului C.S.M., în urma participării la concursul de promovare în funcţii de execuţie organizat la data de 4 februarie 2007.
Hotărârea nr. 152 din 22 septembrie 2004 prin care s-a dispus transferul recurentului din funcţia de procuror la P.N.A. în funcţia de judecător la Judecătoria Vălenii de Munte a fost emisă de C.S.M. în baza art. 69 din Legea nr. 92/1992 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Această hotărâre nu a fost contestată şi şi-a produs efectele juridice prin emiterea ordinului de transfer, Ordinul nr. 3207/C din 3 decembrie 2004, prin care s-a stabilit indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei de judecător la judecătorie.
În consecinţă, la data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, recurentul nu mai îndeplinea funcţia de procuror şi ocupa deja funcţia de judecător la Judecătoria Vălenii de Munte, astfel încât legea nouă nu era aplicabilă situaţiei sale juridice în vederea recunoaşterii gradului profesional.
La data transferului său în funcţia de judecător la judecătorie, recurentul nu avea recunoscut gradul de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din acest motiv, a urmat procedura prevăzută în Legea nr. 303/2004 pentru a fi promovat în funcţie de execuţie la Tribunalul Prahova.
Astfel, se reţine că recurentul a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie organizat la data de 4 februarie 2007 şi a fost promovat la Tribunalul Prahova, prin hotărârea nr. 90/2007 a Plenului C.S.M.
Faţă de considerentele expuse, se constată că este legală şi temeinică hotărârea contestată, întrucât recurentul nu are un drept recunoscut de lege privind dobândirea gradului de judecător de curte de apel.
În recurs s-a invocat neîntemeiat şi hotărârea nr. 152 din 19 octombrie 2006 a Plenului C.S.M., dat fiind că aceasta se referă la recunoaşterea gradului profesional cu ocazia numirii judecătorilor şi procurorilor în conformitate cu dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care nu erau în vigoare la data transferului recurentului în funcţia de judecător la judecătorie.
Pentru motivele arătate, Înalta Curte va respinge ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.D. împotriva Hotărârii nr. 877 din 12 decembrie 2007 a Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1890/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1893/2008. Contencios → |
---|