ICCJ. Decizia nr. 2017/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2017/2008
Dosar nr. 1617/1/2008
Şedinţa publică din 20 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 20 noiembrie 2006, reclamantul H.Ş. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 20742 din 15 octombrie 2006, recunoaşterea calităţii de refugiat din motive etnice în perioada octombrie 1941 – 6 martie 1945 şi acordarea drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, începând cu data de 1 noiembrie 2004.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 32 din 22 ianuarie 2007 a admis acţiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 20742 din 15 octombrie 2006, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 27 noiembrie 1944 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2006.
Reclamantul H.Ş. a solicitat îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinţei, în sensul că în mod greşit s-a indicat perioada refugiului ca fiind 27 noiembrie 1944 – 6 martie 1945, în loc de 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, cum e corect.
Prin Încheierea pronunţată la 14 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, reţinând că aceasta nu se circumscrie prevederilor art. 281 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs H.Ş., susţinând că din probele administrate rezultă fără echivoc că perioada de refugiu a început în lunile octombrie – noiembrie 1941.
A mai arătat recurentul că, în considerentele sentinţei, instanţa a reţinut ca perioadă de refugiu 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, ceea ce indică clar că ne aflăm în prezenţa unei erori materiale.
Recursul este întemeiat.
Din considerentele sentinţei civile nr. 32 din 22 ianuarie 2007, rezultă că, pe baza probelor administrate, respectiv declaraţiile autentificate ale martorilor L.A., S.N. şi J.F., precum şi declaraţiile date în condiţiile art. 193 pct. 1 C. proc. civ. de martorii M.A. şi A.L., instanţa a reţinut ca perioadă a refugiului reclamantului 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945.
De altfel, data de 27 noiembrie 1944 nici nu apare în actele şi lucrările dosarului (acţiune, declaraţii cu martori).
Astfel, se constată că în dispozitivul sentinţei s-a consemnat greşit ca dată de început a refugiului 27 noiembrie 1944, în loc de 30 noiembrie 1941, fiind o evidentă eroare materială ce poate fi îndreptată în condiţiile art. 281 C. proc. civ.
În consecinţă, recursul este întemeiat şi va fi admis, urmând a se modifica încheierea atacată în sensul că drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 se acordă reclamantului pentru perioada 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, sens în care se rectifică sentinţa nr. 32 din 2 ianuarie 207 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul H.Ş. împotriva Încheierii din 14 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4864/33/2006.
Modifică încheierea atacată în sensul că drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 se acordă reclamantului H.Ş. pentru perioada 30 noiembrie 1941 – 6 martie 1945, sens în care se rectifică sentinţa nr. 32 din 22 ianuarie 2007 a aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2016/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2027/2008. Contencios. Anulare act... → |
---|