ICCJ. Decizia nr. 2098/2008. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2098/2008
Dosar nr. 1237/57/2007
Şedinţa publică din 23 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul R.I. a chemat în judecată pe pârâtul C.S.M. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună obligarea acestuia să îi răspundă în termen de 30 de zile la reclamaţia pe care a formulat-o împotriva unui judecător de la Tribunalul Sibiu, trimisă la data de 31 ianuarie 2007.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 126 din 14 noiembrie 2007, a respins acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că pârâtul C.S.M. a răspuns în termenul legal la cele două petiţii formulate de reclamant, motiv pentru care acesta nu a fost vătămat într-un drept al său, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul, care a solicitat modificarea acesteia şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că hotărârea atacată este nelegală, întrucât nu şi-a întemeiat în drept cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile OG nr. 27/2002, aşa cum a reţinut instanţa de fond.
Analizând sentinţa recurată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C.proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanţa de fond a analizat corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.
Într-adevăr, intimatul - pârât a răspuns la cele două petiţii care i-au fost adresate de către recurentul - reclamant. Împrejurarea că acesta din urmă nu este mulţumit cu răspunsurile primite nu poate echivala cu un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, modificată.
Prin urmare, este corectă concluzia primei instanţe, potrivit căreia recurentul - reclamant nu a fost vătămat într-un drept recunoscut de lege, respectiv dreptul de petiţionare, pentru a fi incidente prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.
În consecinţă, în raport de considerentele anterior expuse şi de prevederile art. 312 alin. (1) C.proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.I. împotriva sentinţei civile nr. 126/F/CA din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2097/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2105/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
---|