ICCJ. Decizia nr. 2139/2008. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2139/2008
Dosar nr. 13219/54/2006
Şedinţa publică din 28 mai 2008
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 22 septembrie 2006, reclamanta SC A. SRL Târgu Jiu a chemat în judecată M.E.C., SC P. SA, SC P. SA, sucursala Gorj, O.C.P.I. Gorj şi Primăria oraşului Tismana, solicitând anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 27 iunie 1994 pentru o suprafaţă de 950 mp teren situat în comuna Tismana, punct Gară Tismana.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că acest teren a fost restituit în procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 fostului proprietar G.E., iar prin vânzări succesive a ajuns în proprietatea sa, fiind atribuit apoi nelegal prin actul administrativ contestat pârâtei SC P. SA.
Prin sentinţa civilă nr. 258 din 14 septembrie 2007, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ a admis acţiunea şi a anulat certificatul contestat pentru 950 mp teren situat în punctul Gara Tismana.
S-a reţinut pentru aceasta că reclamanta a cumpărat acest teren de la C.Ş. şi A. prin contractul de vânzare autentificat din 15 februarie 1999, parte din el fiind în mod greşit inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC P. SA.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs SC P. SA şi O.C.P.I. Gorj.
În recursul său SC P. SA a susţinut că în mod greşit i-au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C.Ş. care nici la momentul eliberării certificatului şi nici la data sesizării instanţei nu avea calitatea de proprietar al suprafeţei de teren; de tardivitate a formulării acţiunii - instanţa de contencios fiind sesizată la mai bine de un an de la data cânt a luat cunoştinţă de existenţa actului - şi excepţia inadmisibilităţii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile.
Pe fondul cauzei, recurenta a susţinut că instanţa şi-a întemeiat hotărârea pe concluziile raportului de expertiză topometrică fără a ţine cont de obiecţiunile formulate.
În recursul său O.C.P.I. Gorj a susţinut că în mod greşit nu s-a admis excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, în condiţiile în care între ea şi reclamant nu există nici un raport procesual civil, nefiind emise acte administrative care să-l fi vătămat. În plus, ea nu este succesoarea în drepturi a fostului O.C.O.T.
Neavând calitatea procesuală pasivă greşit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate în raport de criticile formulate, urmează a se reţine ca aceasta se justifică.
Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în mod excepţional şi numai pentru motive temeinice, sesizarea instanţei de contencios administrativ cu acţiune în anularea unui act administrativ individual, poate fi făcută şi după expirarea termenului prevăzut de alin. (1) al aceluiaşi articol, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării sau luării la cunoştinţă.
Astfel fiind şi cum reclamantei SC A. SRL nu i-a fost comunicat certificatul de atestare a dreptului de proprietate a cărui anulare face obiectul prezentei cauze, faţă de terţi nefiind obligatorie comunicarea, termenul de un an urmează a fi socotit de la momentul luării la cunoştinţă, respectiv de la momentul transcrierii în registrul de carte funciară, formă de publicitate imobiliară, când dreptul real al titularului acestui act a devenit opozabil tuturor.
Prin urmare, faţă de data transcrierii 12 septembrie 2002 sub nr. 4866, sesizarea instanţei de contencios la 22 septembrie 2006 este evident făcută peste termenul legal.
Reţinerea acestui aspect în raport de care recursul declarat de SC P. SA este întemeiat face inutilă cercetarea celorlalte motive de casare.
În ce priveşte recursul declarat de O.C.P.I. Gorj, urmează a fi admis, reţinându-se lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.
Prin acţiune, reclamanta a chemat în judecată O.C.P.I. Gorj în calitate de succesoare a O.C.O.T, ori, în mod evident din actul de înfiinţare OUG nr. 41/2004, rezultă că O.C.P.I. a luat fiinţă prin reorganizarea O.J.C.G.C. şi a Birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii – ceea ce nu este tot una cu O.C.O.T., unitate cu personalitate juridică înfiinţată în baza HG nr. 477/1990, în subordinea direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară.
Pe de altă parte, chiar dacă reclamanta a înţeles să cheme în judecată O.C.P.I. Gorj pentru opozabilitatea hotărârii ce urma să se pronunţe, obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, astfel cum s-a decis prin sentinţa civilă pronunţată de Curtea de Apel Craiova este vădit nelegală şi netemeinică, nefiind dovedită culpa procesuală a acesteia, în raport de obiectul cererii.
Văzând dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de SC P. SA, sucursala Gorj (P. Gorj) şi de O.C.P.I. Gorj împotriva sentinţei civile nr. 258 din 14 septembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi în fond respinge ca tardivă acţiunea formulată faţă de SC P. SA şi pentru lipsa calităţii procesuale pasive faţă de O.C.P.I. Gorj.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2134/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2144/2008. Contencios. Litigiu privind regimul... → |
|---|
