ICCJ. Decizia nr. 2241/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2241/2008
Dosar nr. 1316/44/2007
Şedinţa publică de la 2 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 14 august 2006, reclamantul S.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele U.M. nr. AA - Casa de Pensii - Comisia de contestaţii Pensii Bucureşti şi U.M. nr. BB, secţia de informaţii Brăila, anularea deciziei de pensionare din 14 iunie 2006 şi recalcularea pensiei având ca bază de calcul indemnizaţia pentru funcţia de şef birou, clasa 17 de salarizare.
Tribunalul Brăila, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 920 din 19 octombrie 2006, a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantului şi a respins ca neîntemeiate şi excepţiile invocate de pârâţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, recurs ce a format obiectul Dosarului nr. 719/113/2006 al Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La termenul din 17 septembrie 2007, recurentul-reclamant S.C. a invocat excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 3 lit. a) din H.G. nr. 1188/2001, republicată, coroborat cu pct. 5 al anexelor 1-3 din acelaşi act normativ, privind recalcularea pensiilor militare de stat.
În motivarea excepţiei reclamantul a arătat că art. 3 lit. a) din H.G. nr. 1888/2001 prevede că „solda brută ca bază pentru recalcularea pensiilor militare se determină pe baza următoarelor elemente: solda de funcţie corespunzătoare funcţiei maxime exercitate la data trecerii în rezervă (…)”.
A susţinut că dispoziţia normei de aplicare nu defineşte noţiunea de „funcţie maximă exercitată la momentul trecerii în rezervă” şi face posibil ca pensia să fie recalculată în baza funcţiei de încadrare în ziua trecerii în rezervă. A considerat că acest lucru duce la nerespectarea principiului legal privind recalcularea pensiei la indicativul funcţia maximă exercitată. Confirmarea acestei proceduri este arătată de anexele 1-3, care la pct. 5 prevăd că „solda lunară brută ca bază pentru recalcularea pensiei (...)” se stabileşte luând în calcul funcţia exercitată la data trecerii în rezervă.
A mai menţionat reclamantul că, din textul anexelor 1-3, care sunt, practic, baza determinării procedurii de recalculare, a dispărut expresia „maximă”, ceea ce face ca norma de aplicare să se abată de la dispoziţia legii, încălcând principiul stabilit de aceasta.
Prin încheierea de la termenul din 17 septembrie 2007, s-a dispus trimiterea dosarului la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Galaţi pentru a soluţiona excepţia de nelegalitate invocată.
Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 144 din 27 noiembrie 2007, a respins ca nefondată excepţia de nelegalitate formulată de reclamant.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, având în vedere că prevederile hotărârii de Guvern nu au făcut decât să respecte în tot litera şi spiritul Legii nr. 164/2001, normele de aplicare fiind emise în executarea legii, cu respectarea principiului ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul S.C., invocând nelegalitatea conform art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Recurentul formulează, în esenţă, următoarele critici:
- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, respectiv din considerentele sentinţei recurate nu rezultă care sunt motivele de drept şi de fapt ce au determinat respingerea excepţiei de nelegalitate;
- instanţa de fond nu a constatat contradicţia care există între art. 79 din Legea nr. 164/2001, care prevede că la calcularea pensiei se ia în calcul solda lunară brută în vigoare, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi pct. 5 din anexele 1-3 ale H.G. nr. 1188/2001 care prevede că la recalculare se ia ca bază funcţia exercitată la data trecerii în rezervă;
- prin conţinutul hotărârii nu a fost clarificat sensul şi înţelesul expresiilor „funcţie exercitată” şi „funcţie maximă exercitată” vis-a-vis de momentul trecerii în rezervă.
Prin întâmpinare, intimatul Serviciul Român de Informaţii – U.M. nr. BB Brăila a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei nr. 144/2007, ca fiind temeinică şi legală.
Susţine intimatul că recalcularea pensiei recurentului s-a făcut după procedura stabilită prin lege, prin raportare la solda corespunzătoare funcţiei maxime exercitate la data trecerii în rezervă, respectiv prin raportare la solda corespunzătoare celei mai mari funcţii prevăzută cu gradul de maior.
Normele de aplicare cuprind reglementări clare şi stricte privind modalitatea de recalculare a pensiilor militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001.
Arată intimata că legalitatea dispoziţiilor cu privire la normele metodologice arătate a mai făcut obiectul cenzurii instanţelor de judecată, făcând trimitere la decizia nr. 4264/2005, în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut prin analiza dispoziţiilor H.G. nr. 1188/2001, că nu se constată încălcări ale Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate şi conform art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Motivul de recurs ce vizează nulitatea hotărârii atacate conform art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu poate fi reţinut, întrucât din analiza sentinţei rezultă că instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a), respectiv pct. 5 al anexelor 1-3 din H.G. nr. 1188/2001, invocată de recurent, arătând care au fost considerentele ce au condus la luarea deciziei.
Astfel, s-a constatat că H.G. nr. 1188/2001 a fost elaborată în temeiul art. 107 din Constituţia României şi art. 79 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, iar între dispoziţiile a căror nelegalitate s-a solicitat şi cele ale Legii nr. 164/2001 nu există neconcordanţă.
De altfel, gruparea motivelor care formează convingerea instanţei în pronunţarea unei hotărâri, nu poate fi sancţionată cu nulitatea, motivarea trebuie să fie clară şi precisă, să răspundă în fapt şi în drept la pretenţiile formulate de părţi.
Pentru aceste considerente şi având în vedere şi prevederile art. 261 C. proc. civ. care reglementează elementele pe care trebuie să le cuprindă o hotărâre judecătorească, motivul de recurs ce vizează prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este nefondat.
Recurentul-reclamant a solicitat anularea deciziei de pensionare din 14 iunie 2006 şi recalcularea pensiei având ca bază de calcul funcţia de şef birou, clasa 17 de salarizare, ca funcţie maximă exercitată şi/sau ca funcţie avută la data trecerii în rezervă, iar în recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 920/2006 a Tribunalului Brăila a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. a) coroborat cu prevederile pct. 5 al anexelor 1-3 din H.G. nr. 1188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat republicată.
În mod corect s-a reţinut că dispoziţiile art. 3 din normele metodologice sunt în concordanţă cu prevederile art. 79 din Legea nr. 164/2001.
Cu privire la dispoziţiile pct. 5 din anexele 1-3 la H.G. nr. 1188/2001, se constată într-adevăr că este trecut „funcţia exercitată la data trecerii în rezervă” şi nu „funcţia maximă exercitată” cum este inserat în pct. 5 din anexe şi art. 79 din lege, însă este o vădită eroare de redactare.
Dispoziţiile pct. 5 din anexe sunt aplicate în coroborare cu prevederile art. 3 din norme şi art. 79 din Legea nr. 164/2001 şi chiar dacă anexa la normele de aplicare a legii este redactată greşit, nu este o cauză de nelegalitate a actului atacat, fiind vorba de o vădită eroare, în condiţiile în care într-adevăr pensia se calculează la funcţia maximă exercitată.
Se constată că dispoziţiile art. 3 din norme dataliază prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999, act normativ în care sunt reglementate noţiunea de funcţie exercitată, astfel că prima instanţă chiar dacă nu a arătat în mod expres sensul expresiilor „funcţie exercitată” şi „funcţie maximă exercitată”, acesta nu poate fi reţinut ca un motiv de nelegalitate a hotărârii atacate şi respectiv nelegalitatea normelor de aplicare a legii, norme care cuprind reglementări clare privind modalitatea de recalculare a pensiilor militare de stat.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte reţine că nu sunt motive de modificare sau casare a hotărârii recurate, prin care s-a respins excepţia de nelegalitate invocată de recurent, conform art. 4 din Legea nr. 554/2004 şi în consecinţă respinge recursul formulat în cauză ca nefondat în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul S.C. împotriva sentinţei civile nr. 144 din 27 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 223/2008. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 2242/2008. Contencios → |
|---|
