ICCJ. Decizia nr. 2248/2008. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2248/2008
Dosar nr. 5574/2/2007
Şedinţa publică de la 3 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 5574/2/2007, reclamanta SC O.T. SRL a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea deciziei nr. 570 din 06 iulie 2007, iar în subsidiar, să se dispună desfiinţarea acesteia, ca netemeinică şi nelegală, exonerarea de plata amenzii în cuantum de 20.000 RON şi suspendarea efectelor deciziei atacate până la soluţionarea cauzei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin decizia nr. 570 din 06 iulie 2007 emisă de Consiliul Naţional al Audiovizualului i-a fost aplicată o amendă în cuantum de 20.000 RON pentru încălcarea disp. art. 3, art. 8, art. 43 alin. (1) lit. c) şi art. 78 lit. h) din decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006 privind codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
Reclamanta a invocat excepţia nulităţii absolute a deciziei nr. 570 din 06 iulie 2007, arătând că aceasta a fost emisă cu încălcarea disp. art. 91 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 504/2002, care prevăd în mod expres şi imperativ obligaţia Consiliului de a emite o somaţie conţinând condiţii şi termene precise de intrare în legalitate, urmând ca sancţiunea amenzii să fie aplicată în situaţia în care radiodifuzorul nu intră în legalitate în termenul şi în condiţiile stabilite prin somaţie sau încalcă din nou aceste prevederi.
În privinţa fondului deciziei, reclamanta a arătat că în cadrul emisiunii „D.D. în direct";, din data de 05 iulie 2007, au fost prezentate în mod obiectiv imaginile unei familii ucise chiar de capul acesteia, că sancţiunea aplicată de către Consiliul Naţional al Audiovizualului este nejustificată, atâta timp cât emisiunea s-a difuzat la o oră târzie în noapte, iar imaginile au fost filmate cu profesionalism, au fost prezentate publicului în mod blurat, astfel încât nu puteau afecta în nici un fel minorii.
În dovedirea acţiunii, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată la data de 26 octombrie 2007, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că anterior aplicării sancţiunii cu amendă în sumă de 20.000 RON, prin decizia nr. 570 din 06 iulie 2007, a cărei anulare se solicită, reclamanta a fost sancţionată cu somaţie publică prin deciziile nr. 239 din 13 aprilie 2006, nr. 320 din 30 mai 2006, nr. 73 din 01 februarie 2007 şi nr. 244 din 08 martie 2007, pentru încălcarea prevederilor din domeniul audiovizualului privitoare la protecţia copiilor, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 91 din Legea audiovizualului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2893 din 15 noiembrie 2007, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC O.T. SRL ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că în mod corect a fost sancţionată reclamanta întrucât prin imaginile prezentate în cadrul emisiunii „D.D. în direct” din data de 9 iunie 2007, începând cu ora 21,00 reclamanta a încălcat dispoziţiile art. 8, art. 43 alin. (1) lit. h), art. 78 lit. h) din Codul audiovizualului în sensul că a prezentat imagini neblurate cu un băiat în vârstă de 15-16 ani care s-a spânzurat.
În cadrul aceleiaşi emisiuni au mai fost prezentate două materiale înregistrate în care erau prezentate persoane jelindu-şi rudele decedate, contrar dispoziţiilor art. 43 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta criticând-o ca nelegală şi netemeinică invocând dispoziţiile art. 304 alin. (9) C. proc. civ.
Recurenta a susţinut în esenţă că decizia Consiliului Naţional al Audiovizualui. nr. 570 din 6 iulie 2007 prin care postul de televiziune a fost sancţionat cu amendă pentru încălcarea dispoziţiilor art. 3, art. 8, art. 43 alin. (1), lit. c) şi ale art. 78 lit. b) din Codul audiovizualului. Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 91 din Legea nr. 504/2002 în sensul că amenda a fost aplicată fără emiterea unei somaţii către societate care să conţină condiţii şi termene precise de intrare în legalitate.
- Faptele încriminate au fost prezentate chiar de protagoniştii acestora iar imaginile prezentate au fost obţinute şi difuzate cu acordul celor implicaţi care au fost prezenţi în emisiune şi şi-au expus cazul.
- Sanţiunea aplicată de Consiliului Naşional al Audiovizualului este nejustificată atâta timp cât emisiunea s-a difuzat la o oră târzie în noapte. Tragedia acestei familii a fost prezentată pe larg pe toate posturile de televiziune.
Curtea analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile legale aplicabile constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Consiliul Naţional al Audiovizualului prin decizia nr. 570 din 6 iulie 2007 a sancţionat cu amendă în cuantum de 20.000 RON, SC O.T. SRL pentru încălcarea prevederilor art. 8, art. 43 alin. (1) lit. c) precum şi a prevederilor art. 78 lit. h) din decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual cu modificările şi completările ulterioare.
Textul normelor încălcate este următorul:
Conform art. 3 din Codul audiovizualului, copilul are dreptul la protejarea imaginii publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale.
Potrivit dispoziţiilor art. 8, este interzisă, în cadrul programelor de ştiri, al dezbaterilor sau al reportajelor, difuzarea de imagini sau fotografii ale copilului care s-a sinucis.
Art. 43 alin. (1) lit. c) dispune că radiodifuzorii nu pot difuza imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane.
De asemenea, Codul audiovizualului prevede la art. 78 o serie de reguli pe care radiodifuzorii trebuie să le respecte, între care, la lit. h), faptul că, în programele audiovizuale, trebuie să fie precizat numărul mesajelor primite prin orice mijloace de comunicare, atunci când se prezintă opiniile publicului.
Faptele prezentate în decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 570/2007 sunt cuprinse în două materiale, primul material înfăţişând-o pe mama (J.C.) unui copil (V.C.) găsit spânzurat în urmă cu 5 ani în pădurea F. Acelaşi material a fost difuzat şi în emisiunea „D.S.P.” transmis în data de 20 mai 2007.
Cel de-al doilea material a fost filmat într-un cimitir şi a înfăţişat rudele unui tânăr care s-a sinucis (B.C.) venite la mormântul acestuia, au fost filmate circa o jumătate de oră plângându-şi mortul.
În urma vizionării materialelor Consiliul Naţional al Audiovizualului a constatat că cele două materiale difuzate nu au avut în esenţă nici valoare informativă, nici valoare artistică şi nici nu prezentau un interes public justificat deoarece ele surprindeau decât suferinţa şi durerea celor care şi-au pierdut copiii în circumstanţe tragice mai puţin obişnuite difuzare al cărui unic scop a fost, practic senzaţionalul şi exploatarea sa.
În acest fel au fost încălcate dispoziţiile art. 43 alin. (1) lit. h) din Codul audiovizualului care prevăd că radiodifuzorii nu pot difuza imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele unei persoane.
Prezentarea unor imagini neblurate ca acelea în care apărea copilul spânzurat atârnând de un copac este interzisă în mod expres de Codul audiovizualului.
În ceea ce priveşte faptul că instanţa de fond a pronunţat sentinţa atacată cu aplicarea greşită a legii, în sensul că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 91 din Legea nr. 504/2004 instanţa de control judiciar constată că şi această susţinere este nefondată.
Astfel potrivit art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002 legiuitorul a instituit obligaţia ca, înainte de aplicarea unei sancţiuni pecuniare să fie emisă o somaţie de intrare în legalitate şi dacă radiodifuzorul nu se conformează sau încalcă din nou aceste prevederi să i se aplice o sancţiune mai aspră.
În cauză înainte de aplicarea sancţiunii se constată că reclamanta a fost sancţionată cu somaţie publică prin deciziile nr. 239/2006; 320/2006; 73/2007 şi 244/2007 pentru încălcarea prevederilor din domeniul audiovizualului privitoare la protecţia copiilor astfel încât această condiţie a fost îndeplinită.
În concluzie faţă de considerentele expuse urmează ca în cauză, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC O.T. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2893 din 15 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2244/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2251/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|