ICCJ. Decizia nr. 2257/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2257/2008
Dosar nr. 1293/54/2007
Şedinţa publică de la 3 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 737/104/2007 la Tribunalul Olt reclamanta SC R. SA Olt a chemat în judecată pe pârâta A.F.M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze decizia nr. 64 din 18 octombrie 2006, în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale de 9.318,21 RON, defalcate 6.914,69 RON debit, 2.045,71 RON majorări şi 357,81 RON, penalităţi de întârziere.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că pârâta a stabilit diferenţe de plată la fondul pentru mediu, dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente perioadei iunie 2002 - decembrie 2005, în cuantum de 9.318,21 RON, sume care nu sunt datorate. A precizat că pârâta, prin decizia nr. 64 din 18 octombrie 2006 a respins contestaţia ca neîntemeiată.
Reclamanta a motivat că Legea nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu nu a prevăzut, în caz de neachitare la termen aplicarea de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, că neplata acestor sume constituia contravenţie şi că numai începând din anul 2006, ca urmare a adoptării Ordonanţei Guvernului nr. 196/2005 s-a prevăzut că neachitarea obligaţiilor respective dă drepturi la perceperea de dobânzi şi penalităţi.
S-a susţinut în acţiune că în perioada supusă controlului, respectiv iunie 2002 - decembrie 2006, a achitat integral obligaţiile datorate la fondul de mediu.
La dosar s-au depus: decizia nr. 64/2006, situaţia achitării contribuţiei la fondul de mediu pe perioada 2002 - 2006, alte acte.
Pârâta A.F.M. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Olt.
Prin sentinţa nr. 241 din 17 aprilie 2007, Tribunalul Olt a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că în speţă decizia nr. 64 din 18 octombrie 2006 este emisă de o autoritate publică centrală, aşa încât în baza art. 10 din Legea nr. 554/2004 competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Craiova.
Prin sentinţa civilă nr. 321 din 30 noiembrie 2007 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de SC R.O. SA, a anulat decizia nr. 64 din 18 octombrie 2006 emisă de A.F.M. precum şi actele de stabilire a obligaţiilor fiscale în sumă de 9.318,21 RON reprezentând diferenţe la fondul pentru mediu dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru perioada iunie 2002 - decembrie 2005.
Pentru a hotărî astfel această instanţă a reţinut că prin expertiza efectuată în cauză şi necontestată de nici una din părţi s-a stabilit că suma datorată de reclamantă cu titlu de fond de mediu în perioada iunie 2002 - decembrie 2005 este de 405.923,42 RON iar suma achitată este de 406.020,46 RON.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A.F.M. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Ca prim motiv de recurs invocă încălcarea normelor de competenţă materială a instanţei care a pronunţat hotărârea în sensul că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stabilise ca litigiile care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale precum şi accesorii de până la 500.000 RON, se soluţionează în fond de către Tribunal.
Pe fond hotărârea a fost criticată precizându-se în esenţă că obligaţiile fiscale ale societăţii au fost determinate în baza declaraţiilor şi a plăţilor efectuate de societate privind Fondul pentru mediu pentru perioada iunie 2002 - decembrie 2005.
Curtea analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu criticile formulate şi dispoziţiile legale aplicabile constată că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea normelor de competenţă prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit acestor dispoziţii litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluţionează în fond de către Tribunalele administrativ fiscale.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., republicată, dispoziţiile cuprinse în acest act normativ se aplică şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii.
A.F.M. este, conform Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu şi O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, care în temeiul O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., republicată şi al celorlalte acte normative conexe, desfăşoară activităţi de declarare, stabilire, verificare, colectare şi control pentru sumele ce se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
În speţă cuantumul obligaţiilor de plată la Fondul pentru medii este de 9.318 RON sub valoarea de 500.000 RON reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ceea ce atrage competenţa de soluţionare în primă instanţă a Tribunalului indiferent dacă emitentul actului administrativ atacat este o autoritate publică centrală sau locală.
Aşa fiind se constată că sentinţa atacată pe calea prezentului recurs a fost dată cu încălcarea normelor de competenţă, motiv de nelegalitate care, potrivit art. 304 pct. 3 C. proc. civ. se sancţionează cu casarea hotărârii.
Pentru aceste motive, hotărârea atacată va fi casată iar cauza va fi trimisă spre competentă soluţionare Tribunalului Olt.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.F.M. împotriva sentinţei civile nr. 321 din 30 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează hotărârea atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Olt, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2256/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 2258/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
