ICCJ. Decizia nr. 2324/2008. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2324/2008
Dosar nr. 2152/54/2007
Şedinţa publică de la 5 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 32 din 31 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2152/54/2007, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul M.L.G. împotriva pârâţilor A.N.R.P., C.C.S.D., Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, D.G.F.P. a judeţului Mehedinţi şi A.V.A.S.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Craiova a hotărât admiterea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P. şi A.V.A.S., având în vedere că prima pârâtă nu are atribuţii de compensare a sumelor invocate, iar cea de-a doua pârâtă nu reprezintă statul în raporturile izvorâte din aplicarea dispoziţiilor legii speciale de despăgubiri.
Pe fondul cererii, instanţa de fond a reţinut că pentru realizarea compensaţiei legale trebuie îndeplinite prevederile art. 1143, 1144 şi 1147 C. civ., respectiv reciprocitatea obligaţiilor, creanţele să aibă ca obiect bunuri fungibile, să fie certe şi lichide.
Situaţia prevăzută de art. 22 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 are în vedere emiterea unei decizii de compensare de către pârâta C.C.S D. doar în situaţia în care se pot compensa obligaţii reciproce de plată existente între stat şi persoanele îndreptăţite, numai în situaţia în care obligaţiile reciproce sunt rezultatul aplicării unor acte normative care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv - Legea nr. 112/1995 şi Legea nr. 10/2001.
Creanţa statului faţă de reclamant este rezultatul neîndeplinirii de către acesta din urmă a obligaţiei de a rambursa un credit acordat de fosta B.
Creditoarea A.V.A.S. nu reprezintă statul în aplicarea Legii nr. 10/2001.
Conform art. 29 alin. (2) Titlul VII din Legea nr. 247/2005, titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul H.G. nr. 498/2003 modificată şi completată, nu fac obiectul Legii nr. 247/2005.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurentul susţine că a dovedit faptul că este creditor al statului pentru suma de 196.300 RON şi debitor al statului pentru suma de 120.721 RON, fiind îndeplinite condiţiile necesare pentru existenţa confuziunii conform art. 1154 C. civ., dar şi pentru compensaţia legală prevăzută de art. 1143, 1144, 1147 C. civ.
Recurentul este codebitor al statului prin A.V.A.S., pentru o sumă de 120.721 RON şi înţelege să achite această sumă prin compensarea legală a sumei de 110.766,32 RON reprezentând valoarea reactualizată cu rata inflaţiei a ½ din valoarea titlurilor negociate şi predate Ministerului Economiei şi Finanţelor şi prin cesionarea de acţiuni în valoare totală de 9.955 RON din acţiunile primite la T. SA, respectiv din cele 3511 acţiuni primite să cesioneze statului sau A.V.A.S. un număr de 316 acţiuni la preţul de preluare de 31,542.584,8 RON.
Recurentul critică soluţia instanţei de fond şi în ceea ce priveşte admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A.V.A.S. şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Intimata-pârâtă A.N.P.R., a formulat întâmpinare prin care a solicitat menţinerea sentinţei atacate în ceea ce priveşte admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, deoarece această autoritate nu a fost învestită cu emiterea deciziei conţinând titlul de despăgubire.
Intimata-pârâtă C.C.S.D. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul arată că recurentul-reclamant a subscris pentru întreaga sumă stabilită prin dispoziţia din 26 ianuarie 2005, în condiţiile procedurii prevăzute de pct. 32.7 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003.
Prin sentinţa nr. 50/2003 a Curţii de Apel Craiova, recurentul a fost obligat în solidar cu alte două persoane la plata sumei de 120.271 RON faţă de A.V.A.S., suma reprezentând obligaţii contractuale neachitate.
Nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a opera compensaţia legală, deoarece recurentul a optat pentru un număr de acţiuni în cadrul ofertei deschise de capital.
Intimata-pârâtă A.V.A.S. susţine respingerea recursului ca nefondat, în prezenta cauză, autoritatea nu reprezintă Statul Român.
Suma înscrisă în titlurile de valoare poate fi folosită numai prin conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea.
Nu poate fi compensată creanţa A.V.A.S. cu creanţa pe care recurentul o are împotriva Statului Român, întrucât acestea rezultă din izvoare juridice distincte cu regim special, titlurile de valoare putând fi convertite numai în acţiuni la Fondul Proprietatea, iar creanţa A.V.A.S., poate fi recuperată numai prin plată sau executare silită.
Prin răspunsul la întâmpinările formulate, recurentul reiterează motivele înscrise în recursul declarat.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1145 C. civ. „compensaţia n-are loc decât între două datorii care deopotrivă au ca obiect o sumă de bani, o cantitate oarecare de bunuri fungibile de aceeaşi specie şi care sunt deopotrivă lichide şi exigibile”.
Pentru a opera compensaţia legală trebuie îndeplinită condiţia reciprocităţii obligaţiilor, ambele creanţe să existe între aceleaşi persoane, care să fie creditor şi debitor, în acelaşi timp, una faţă de cealaltă.
În speţă, există pe de o parte, un raport juridic între recurentul-reclamant şi A.V.A.S. şi pe de altă parte, un alt raport juridic între recurentul-reclamant şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, care s-a stins în urma primirii emisiunii de titluri a Ministerului Economiei şi Finanţelor către reclamant.
Titlurile de valoare sunt, în accepţiunea legii speciale care se aplică în cauză (Legea nr. 10/2001 şi Normele metodologice) titluri speciale de plată, ce pot fi utilizate numai pentru cumpărare de acţiuni sau active disponibile la societăţi comerciale privatizabile ori regii autonome.
Nu se poate vorbi de sume de bani lichide şi exigibile în cazul titlurilor de valoare.
Nu are relevanţă împrejurarea că pentru o parte din titlurile de valoare recurentul nu a primit încă acţiuni, deşi acesta a optat în cadrul ofertei deschise de capital, deoarece suma de bani nu este lichidă şi exigibilă.
Exigibilă este numai creanţa A.V.A.S. împotriva recurentului.
Recurentul nu poate realiza nici compensarea prevăzută de art. 22 Titlul VII din Legea nr. 247/2005, deoarece obligaţiile reciproce de plată nu rezultă din aplicarea Legii nr. 112/1995 sau Legii nr. 10/2001.
Se constată a fi nefondată şi critica referitoare la soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A.V.A.S. şi a Ministerului Economiei şi Finanţelor.
A.V.A.S. nu reprezintă Statul Român în procesele legate de aplicarea Legii nr. 10/2007 şi a Legii nr. 247/2005.
Ministerul Economiei şi Finanţelor nu mai are nici o obligaţie faţă de recurent în contextul în care a reprimit titlurile de valoare şi o parte din acestea au fost convertite în acţiuni.
Şi în situaţia în care recurentul mai are să primească acţiuni, raporturile juridice sunt legate nu de operaţiunea de compensare, ci eventual de o obligaţie de a face.
În speţă nu operează nici confuziunea prevăzută de art. 1154 C. civ., care presupune întrunirea în aceeaşi persoană atât a calităţii de debitor, cât şi a aceleia de creditor, dar în cadrul aceluiaşi raport juridic obligaţional.
Faţă de considerentele menţionate, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.L.G. împotriva sentinţei civile nr. 32 din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2323/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2325/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
