ICCJ. Decizia nr. 2327/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2327/2008
Dosar nr. 2895/1/2008
Şedinţa publică de la 5 iunie 2008
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 2311 din 7 aprilie 2005, a admis recursul declarat de C.J.P. Bihor, împotriva sentinţei civile nr. 235/CA/2004 - PI din 29 martie 2004, a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi contencios administrativ, a casat sentinţa atacată şi pe fond, a respins acţiunea formulată de reclamantul B M., prin care acesta a solicitat anularea hotărârii din 23 ianuarie 2004 emisă de recurenta-pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel Înalta Curte a reţinut că, din probele administrate în cauză nu rezultă că reclamantul ar fi suferit vreo persecuţie etnică întrucât ambii martori au declarat că acesta s-a refugiat, împreună cu familia, în luna august 1944 din localitatea L.J. în localitatea B., iar ambele localităţi erau situate pe teritoriul Ardealului de Nord, cedat Ungariei.
Cum ambele localităţi, de domiciliu şi de refugiu, erau situate în teritoriul aceluiaşi regim instaurat în România, după Dictatul de la Viena, instanţa de recurs a concluzionat că, în speţă, nu s-a făcut dovada cerinţelor prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire intimatul B.M., invocând dispoziţiile art. 322 pct. 5 şi 7 C. proc. civ.
Revizuentul a susţinut că a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor Legii nr. 189/2000, cu declaraţiile martorilor Ş.F. şi T.P., din care rezultă că familia sa a fost strămutată la iniţiativa autorităţilor maghiare de ocupaţie.
Acesta a mai afirmat că altor persoane, strămutate la aceeaşi dată şi din aceeaşi localitate, le-a fost recunoscută calitatea de beneficiari ai Legii nr. 189/2000 şi a invocat, în sprijinul susţinerilor sale, decizia XLI din 7 mai 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, privind interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din lege.
În cauză a formulat întâmpinare intimata C.J.P. Bihor, invocând excepţia inadmisibilităţii, precum şi excepţia tardivităţii cererii de revizuire, cu motivarea că, pe de o parte nu sunt îndeplinite cerinţele art. 322 C. proc. civ., iar pe de altă parte, cererea a fost formulată peste termenul reglementat de art. 324 C. proc. civ.; pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Cererea de revizuire este tardivă şi urmează a fi respinsă ca atare.
Astfel, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se calculează, în ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., după caz, de la data pronunţării hotărârii, atunci când aceasta a fost dată de instanţa de recurs după evocarea fondului, sau de la data ultimei hotărâri, în cazul hotărârilor potrivnice; în cazul reglementat de art. 322 pct. 5, acest termen se calculează de la data la care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
Cum hotărârea a cărei revizuire se solicită, a fost pronunţată la data de 7 aprilie 2005, iar decizia XLI a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, înscris invocat de revizuent în condiţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., a fost pronunţată la 7 mai 2007 şi publicată în M. Of. la data de 5 decembrie 2007, rezultă că cererea de revizuire, introdusă de B.M. la data de 25 martie 2008, a fost formulată în ambele cazuri invocate, peste termenul de o lună prevăzut de lege, fiind prin urmare tardivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de B.M. împotriva sentinţei civile nr. 2311 din 7 aprilie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2326/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 2333/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
---|