ICCJ. Decizia nr. 2359/2008. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2359/2008
Dosar nr. 9233/1/2007
Şedinţa publică de la 9 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A.C.I.E. SRL - Şotânga, judeţul Dâmboviţa a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice - Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale şi a Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea deciziilor nr. 141 din 20 aprilie 2005 şi nr. 150 din 5 mai 2005 emise de pârât şi repunerea sa în drepturile iniţiale ale antrepozitului fiscal nr. P.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 84 din 15 iunie 2005 a admis acţiunea în sensul că a desfiinţat decizia nr. 150 din 5 mai 2005 şi a anulat decizia nr. 141 din 20 aprilie 2005 reţinând că reclamanta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 183 din C. fisc., decizia de suspendare a antrepozitului fiscal nemaijustificându-se.
Recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. a judeţului Dâmboviţa, împotriva acestei sentinţe a fost admis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 2267 din 15 iunie 2006, a fost casată sentinţa atacată şi în fond a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta SC A.C.I.E. S.R.L. Şotânga, judeţul Dâmboviţa, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Înalta Curte a reţinut că în mod incontestabil organele de control au constatat nereguli în activitatea intimatei, pentru care se impunea anularea autorizaţiei de antrepozit fiscal, însă remedierea ulterioară a acestor nereguli şi constatarea de către organul fiscal a faptului că intimata îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea autorizaţiei de depozit fiscal nu era de natură să ducă la admiterea acţiunii prin anularea deciziilor contestate, ci îi permitea intimatei să solicite emiterea unei noi autorizaţii.
Împotriva acestei decizii, a formulat cerere de revizuire SC A.C.I.E. SRL, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Revizuenta a susţinut în esenţă că dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. îşi găsesc pe deplin aplicabilitatea în cauză, întrucât a descoperit înscrisurile doveditoare, care constituie acte noi şi pe care nu le-a prezentat la timpul cuvenit din motive mai presus de voinţa societăţii, respectiv certificatele de calibrare corespunzătoare unor rezervoare existau, dar nu au fost predate de organismul competent.
Arată revizuenta că organele de control i-a reproşat că nu dispune de ansamblul certificatelor de calibrare pentru rezervoarele din dotarea societăţii şi în urma demersurilor făcute la organismul competent Biroul Român de Metogologie Legală - Direcţia Regională de Metrologie Legală Ploieşti - Serviciul Judeţean de Metogologie Legală Dâmboviţa, acesta din urmă cu adresa din 09 octombrie 2007 a comunicat ca pentru unele rezervoare nu au fost predate certificatele de calibrare.
În motivarea cererii de revizuire s-a depus adresa nr. RR/2007 comunicată SC A.C.I.E. SRL, la 09 octombrie 2007 şi certificatele de calibrare.
Prin cererea depusă la 9 noiembrie 2007 revizuenta a motivat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a revizuirii, având în vedere ca instanţa de recurs a analizat cauza pe fond, iar situaţia de fapt constatată ulterior judecării recursului este de natură să dovedească netemeinicia deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal.
Prin întâmpinare Ministerul Economiei şi Finanţelor a solicitat respingerea cererii de revizuire întrucât dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, în primul rând pentru că certificatele de calibrare a rezervoarelor nu constituie acte noi, acestea fiind depuse ulterior controlului la organul fiscal chiar de revizuenta-reclamantă prin adresa din 25 aprilie 2005 înregistrată la sediul D.G.F.P. a judeţului Dâmboviţa sub nr. FF.
Revizuenta a avut pe deplin dreptul la un proces echitabil, iar accesul la justiţie nu a fost îngrădit, formulând două cereri de contestaţie în anulare, cu conţinut identic ambele respinse prin deciziile nr. 1826 din 28 martie 2007 şi respectiv nr. 3652 din 28 septembrie 2007 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de revizuire este nefondată.
Conform art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri dată de o instanţă de recurs când evocă fondul, se poate cere dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică, sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii.
Pentru a se putea invoca acest motiv al revizuirii este necesar ca partea interesată să prezinte un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, înscris care să fi existat la data când a fost pronunţată hotărârea ce se cere a fi revizuită.
Revizuenta se prevalează de adresa nr. RR din data de 09 octombrie 2007 emisă de Serviciul Judeţean de Metrologie legală Dâmboviţa, care este emisă ulterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită.
În privinţa certificatelor de calibrare nici acestea nu pot constitui acte noi în sensul prevăzut de lege, având în vedere că au fost depuse ulterior controlului prin adresa din 25 aprilie 2005 şi înregistrată la D.G.F.P. a judeţului Dâmboviţa. Cu privire la adresa nr. RR din 9 octombrie 2007, se constată că nu a fost reţinută de parte potrivnică, întrucât este emisă ulterior hotărârii atacate şi nici nu s-a dovedit că cele cuprinse în considerentele adresei nu au putut fi invocate în proces printr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
De altfel chiar instanţa de recurs a reţinut în decizia nr. 2267 din 15 iunie 2007 că organele de control au constatat nereguli importante în activitatea intimatei, iar faptul că ulterior a remediat aceste nereguli şi că organul fiscal a constatat că îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea autorizaţiei de depozit fiscal nu este de natură să ducă la admiterea acţiunii, ci îi permitea intimatei să solicite emiterea unei noi autorizaţii.
Prin analiza prevederilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ. se constată că în cauză înscrisul prezentat de revizuentă nu poate fi reţinut ca înscris nou în sensul legii atât în privinţa adresei emise ulterior pronunţării hotărârii cât şi a conţinutului acesteia înscris care nu a putut fi prezentat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii sau care a fost reţinut de partea potrivnică.
Pentru toate aceste considerente cererea de revizuire a fost respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC A.C.I.E. SRL Şotânga, judeţul Dâmboviţa împotriva deciziei nr. 2267 din 15 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2357/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2361/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
