ICCJ. Decizia nr. 2369/2008. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2369/2008
Dosar nr. 4881/2/2007
Şedinţa publică de la 10 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 iulie 2007, reclamanta SC O.T. SRL Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, anularea deciziei nr. 500 din 7 iunie 2007 emisă de pârât şi suspendarea efectelor acestei decizii până la soluţionarea contestaţiei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin decizia contestată, a fost sancţionată cu obligaţia de a difuza în 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00 - 22.00, textul acestei decizii, având în vedere că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica publicului motivele şi obiectul sancţiunii aplicate prin decizia nr. 495 din 5 iunie 2007 prin care se stabilise obligaţia de a difuza în data de 6 iunie 2007, textul deciziei de sancţionare.
A mai menţionat reclamanta că a primit decizia la data de 7 iunie 2007, astfel încât era imposibil să aducă la îndeplinire obligaţia stabilită pentru ziua anterioară de 6 iunie 2007.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2322 din 1 octombrie 2007 a admis excepţia tardivităţii şi a respins contestaţia ca tardiv formulată.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 şi cu împrejurarea că formularea acţiunii la 28 iunie 2007 s-a făcut faţă de data primirii deciziei, 7 iunie 2007, cu depăşirea termenului legal de 15 zile.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC O.T. SRL Bucureşti.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că hotărârea recurată i-a fost comunicată pârâtei la data de 28 decembrie 2007 şi că aceasta a declarat recurs la data de 17 ianuarie 2008.
Cum, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la comunicare, rezultă că recursul a fost promovat cu depăşirea acestui termen.
Având în vedere natura imperativă a termenului fix, prevăzut de legea procesuală pentru exercitarea unui drept, reiese că nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii, în conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (1) teza I din C. proc. civ.
Recurenta a formulat cererea de repunere în termen cu motivarea că, la data comunicării sentinţei, 28 decembrie 2007, până la 3 ianuarie 2008, serviciul societăţii a fost suspendat.
A mai menţionat că a luat cunoştinţă de comunicarea sentinţei la data de 3 ianuarie 2008.
Cererea de repunere în termen este nefondată, având în vedere că data comunicării - 28 decembrie 2007 nu s-a suprapus unei sărbători legale.
Pe de altă parte, în temeiul art. 101 alin. (5) C. proc. civ. „termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare”, legiuitorul stabilind că termenul de recurs se prorogă în cazul când se împlineşte într-o zi liberă şi nu atunci când începe.
Chiar dacă, aşa cum susţine recurenta, a luat cunoştinţă la 3 ianuarie 2008 că i s-a comunicat hotărârea la 28 decembrie 2007, până la împlinirea termenului - 14 ianuarie 2008, aceasta avea suficient timp să-şi formuleze recursul.
Constatând că recursul nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi că recurenta nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa,
Înalta Curte urmează să dea eficienţă prevederilor legale sancţionatorii mai sus indicate şi să decidă în sensul respingerii cererii de repunere în termen şi al respingerii recursului ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului.
Respinge recursul declarat de reclamanta SC O.T. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2322 din 1 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2365/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2370/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
