ICCJ. Decizia nr. 2398/2008. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2398/2008
Dosar nr. 5617/2/2007
Şedinţa publică de la 11 iunie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 02 august 2007, reclamantul T.M.D. a chemat în judecată Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 120,8 RON, reprezentând contravaloarea unei orteze, procurată cu banii proprii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este angajat al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti , şi că în această calitate beneficiază conform dispoziţiilor art. 28 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 360/2002, de asistenţă medicală, proteze şi medicamente gratuite.
Cu toate acestea nejustificat i s-a refuzat decontarea contravalorii ortezei de gleznă pe care este nevoit să o poarte la recomandarea medicului specialist.
Prin sentinţa civilă nr. 2751 din 6 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pe fond, a admis acţiunea, a obligat pârâta la plata sumei de 120,8 RON reprezentând contravaloarea ortezei achiziţionate de reclamant.
S-a reţinut pentru aceasta că dispoziţiile Legii nr. 360/2002, art. 28 pct. 1 lit. c) din H.G. nr. 677/2003 art. 1, prevăd dreptul poliţistului la asistenţă medicală, proteze şi medicamente gratuite, contravaloarea acestora fiind suportate din fondurile bugetare aflate la dispoziţia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs toţi pârâţii.
Criticând hotărârea instanţei de fond Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti au susţinut în esenţă că reclamantul nu a respectat procedura instituită prin anexa 33 la Normele metodologice de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul din 28 decembrie 2006.
Recurenţii au invocat în acest sens dispoziţiile art. 110 alin. (1) şi (2) ale contractului cadru aprobat prin H.G. nr. 1842/2006, şi care prevăd că „dispozitivele medicale” se acordă pe baza recomandării medicului de specialitate aflat în relaţii contractuale cu casele de asigurări, la cererea asiguratului, cerere care trebuie înregistrată nu mai târziu de 30 de zile de la emiterea prescripţiei medicale.
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a mai invocat drept motiv de casare faptul că instanţa fondului a respins excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive în condiţiile în care s-a dovedit că „decontarea” dispozitivelor medicale cade în sarcina Caselor de asigurări de sănătate şi nu a sa.
În recursul său Casa OPSNAJ a invocat faptul că potrivit anexei 33 la ordinul Ministerului Sănătăţii şi al Preşedintelui Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale nu poate deconta legal decât contravaloarea dispozitivelor medicale achiziţionate de furnizorii cu care se află în relaţii contractuale.
Recursurile nu sunt fondate.
Reclamantul T.M.D. este ofiţer activ în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
În conformitate cu dispoziţiile art. 28 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 360/2002, privind statutul poliţistului, acesta are dreptul printre altele la asistenţă medicală, proteze şi medicamente gratuite, cheltuielile ocazionate fiind suportate din fondurile bugetare aflate la dispoziţia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative - art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 677/2003, fapt ce susţine în cauză, calitatea procesuală pasivă a acestuia.
În ce priveşte refuzul pârâţilor de a deconta contravaloarea protezei achiziţionate de reclamant, de reţinut că el a fost motivat prin neparcurgerea de către reclamant a procedurii instituite de anexa 33 la Normele metodologice de aplicare a contractului cadru de acordare a asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate.
Or, aşa cum rezultă din enunţul art. 2 pct. 1 şi 2 şi art. 3 din aceste norme, este reglementată procedura de procurare a dispozitivelor medicale din fondurile Casei de asigurări de sănătate şi nicidecum decontarea contravalorii dispozitivelor achiziţionate de asigurat cu banii proprii.
De altfel, din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că reclamantul - intimat şi-a procurat orteza pe baza prescripţiei medicului de specialitate din instituţie şi a formulat cererea de decontare pe care a adresat-o atât conducerii instituţiei cât şi Casei de asigurări în evidenţele căreia se află, respectând întocmai procedura de obţinere a dispozitivului medical.
Astfel fiind urmează a fi apreciată ca fiind legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond şi pe cale de consecinţă şi având în vedere dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti împotriva sentinţei civile nr. 2751 din 6 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2397/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2399/2008. Contencios → |
|---|
