ICCJ. Decizia nr. 2401/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2401/2008
Dosar nr. 7282/2/2007
Şedinţa publică de la 11 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, la data de 17 octombrie 2007, reclamanţii: T.E., B.M., P.I.M., M.M.E., C.L., T.F., I.C., D.I., G.C.C.R., H.M., G.C.A., F.G., Ş.M., T.A., M.S., B.M., P.E., M.E., Z.C.S., P.D.S., C.E., M.D., C.N.D., P.G., T.V., G.S., P.A.D., T.S., C.I., A.E., Ş.A., Z.V., C.A.S., I.A.D., I.N.M., I.V., P.A.Ş., D.L.A., C.N., C.D., E.M., A.D., R.A.M.A., C.A., N.F. şi R.E. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care trebuiau să beneficieze pentru perioada anilor 2001 - 2006, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, până la data efectuării plăţii.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că în perioada pentru care solicită acordarea sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă au avut calitatea de funcţionari publici în cadrul pârâtei, care avea obligaţia să le acorde tichetele de masă, în baza Legii nr. 142/1998 şi Legii nr. 188/1999.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3064 din 28 noiembrie 2007 a respins acţiunea reclamanţilor T.E., B.M., P.I.M., M.M.E., C.L., T.F., I.C., D.I., G.C.C.R., H.M., G.C.A., F.G., Ş.M., T.A., M.S., B.M., P.E., M.E., Z.C.S., P.D.S., C.E., M.D., C.N.D., P.G., T.V., G.S., P.A.D., T.S., C.I., A.E., Ş.A., Z.V., C.A.S., I.A.D., I.N.M., I.V., P.A.Ş., D.L.A., C.N., C.D., E.M., A.D., R.A.M.A., C.A., N.F. şi R.E. în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, ca neîntemeiată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanţii nu au fost vătămaţi într-un drept recunoscut de lege de către pârâtă, că reclamanţii, potrivit afirmaţiei lor sunt funcţionari publici, iar Legea nr. 142/1998 prevede posibilitatea primirii alocaţiei individuale de hrană, sub forma tichetelor de masă pentru salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen reclamanţii: T.E., B.M., P.I.M., M.M.E., C.L., T.F., I.C., D.I., G.C.C.R., H.M., G.C.A., F.G., Ş.M., T.A., M.S., B.M., P.E., M.E., Z.C.S., P.D.S., C.E., M.D., C.N.D., P.G., T.V., G.S., P.A.D., T.S., C.I., A.E., Ş.A., Z.V., C.A.S., I.A.D., I.N.M., I.V., P.A.Ş., D.L.A., C.N., C.D., E.M., A.D., R.A.M.A., C.A., N.F. şi R.E., criticând sentinţa atacată pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, dispoziţiile Legii nr. 142/1998 sunt aplicabile angajaţilor, indiferent de natura raportului de muncă sau raport de serviciu; că în calitate de funcţionari publici în cadrul unităţii pârâte, reclamanţii sunt îndreptăţiţi să primească contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 2001 - 2006; că prin neacordarea acestui drept funcţionarilor publici s-a încălcat dreptul fundamental al egalităţii cetăţenilor în faţa legii; că actul adiţional la Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi MMSSF din 15 februarie 2006, modificat la 22 noiembrie 2007 prevede acordarea tichetelor de masă salariaţilor din instituţiile care au venituri extrabugetare sau care se autofinanţează; că acest drept privind acordarea contravalorii tichetelor de masă ar trebui extins la funcţionarii publici în temeiul art. 29 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 întrucât reprezintă o măsură de protecţie a salariaţilor.
Examinând cauza în raport cu critica adusă hotărârii instanţei de fond, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 prevede că salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor autonome şi din sectorul bugetar pot primi alocaţie individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, suportată integral, pe costuri de angajator.
Reclamanţii-recurenţi potrivit propriilor susţineri din acţiune şi din recurs sunt funcţionari publici, cărora nu le este aplicabil actul normativ sus menţionat, drepturile de natură salarială ale funcţionarilor publici fiind prevăzute de legea privind statutul funcţionarilor publici, în legea de salarizare a funcţionarilor publici sau în legi speciale, pentru fiecare autoritate publică.
Nu se poate reţine susţinerea recurenţilor cu privire la discriminare sau la încălcarea egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât salarizarea diferitelor categorii de salariaţi sau de funcţionari publici are în vedere tocmai diferenţele de statut, de drepturi, locul muncii şi specificul său, incompatibilităţi pentru fiecare categorie în parte, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond.
De menţionat şi formularea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 care se referă la posibilitatea salariaţilor din cadrul societăţilor comerciale (...) de a primi alocaţie individuală de hrană (...) în condiţiile alin. (2), respectiv în limita bugetelor aprobate în mod legal.
Referirea recurenţilor în motivarea recursului la hotărâri ale unor instanţe, despre care aceştia afirmă că ar fi practică judiciară în materie nu poate fi reţinută, în raport cu prevederile legale aplicabile în speţă, dreptul pretins de reclamanţi nefiind prevăzut în nici un act normativ, iar neacordarea dreptului în aceste condiţii nereprezentând sub nici o formă, atingere adusă prevederilor art. 41 şi 53 din Constituţia României.
În consecinţă, recursul declarat de reclamanţi va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.E., B.M., P.I.M., M.M.E., C.L., T.F., I.C., D.I., G.C.C.R., H.M., G.C.A., F.G., Ş.M., T.A., M.S., B.M., P.E., M.E., Z.C.S., P.D.S., C.E., M.D., C.N.D., P.G., T.V., G.S., P.A.D.,T.S., C.I., A.E., Ş.A., Z.V., C.A.S., I.A.D., I.N.M., I.V., P.A.Ş., D.L.A., C.N., C.D., E.M., A.D., R.A.M.A., C.A., N.F. şi R.E. împotriva sentinţei civile nr. 3064 din 28 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2400/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2402/2008. Contencios → |
---|