ICCJ. Decizia nr. 2404/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2404/2008

Dosar nr. 2134/33/2007

Şedinţa publică de la 11 iunie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 6 decembrie 2007, reclamanta B.R. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj: anularea hotărârii din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă şi obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 69 din 18 ianuarie 2008 a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B.R. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj şi în consecinţă a dispus anularea hotărârii din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada 15 noiembrie 1940 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 februarie 2007.

În motivarea soluţiei s-a reţinut că, reclamanta a făcut dovada strămutării sale împreună cu familia din localitatea de domiciliu, din cauza persecuţiilor etnice, prin probele administrate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta C.J.P. Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, probele administrate sunt contradictorii, că martorii nu au cunoscut în mod direct, cele relatate.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu motivul de recurs, probele administrate în cauză, dispoziţiile legale incidente pricinii, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ. se constată că, recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Reclamanta B.R., născută F., la data de 6 septembrie 1931 în localitatea S. - C. - G., judeţul Cluj, din părinţii I. şi A. a făcut dovada că s-a refugiat împreună cu familia, din cauza persecuţiilor etnice, din localitatea C., judeţul Cluj în localitatea G., judeţul Cluj, în perioada noiembrie 1940 - martie 1945.

Se reţine că, martorii C.D. şi D.A. (beneficiari la rândul lor ai drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000) au relatat, atât în declaraţiile notariale, cât şi în calitate de martori audiaţi în instanţă despre refugiul reclamantei în comuna G., despre care au avut cunoştinţă, direct şi nemijlocit.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana cetăţean român care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 - până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în uns din situaţiile enumerate în actul normativ.

Art. 2 din Normele de aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999 stabileşte că, persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.

Aşa fiind, având în vedere cele mai sus menţionate, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 69 din 18 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2404/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs