ICCJ. Decizia nr. 2402/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2402/2008
Dosar nr. 27349/3/2007
Şedinţa publică de la 11 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 8 august 2007, reclamantul E.I. a chemat în judecată Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti, solicitând obligarea acesteia să-i răspundă la petiţia adresată cu recomandata înregistrată la data de 01 martie 2007.
Prin sentinţa civilă nr. 2943 din 21 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, căreia cauza i-a revenit spre soluţionare prin declinare de la Tribunalul Bucureşti, a respins excepţia lipsei procedurii administrativ prealabile şi pe fond, a admis acţiunea, a constatat refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde sesizării adresate şi a obligat-o în acest sens.
S-a reţinut pentru aceasta ca în situaţia refuzului de a soluţiona o cerere, parcurgerea procedurii administrativ prealabile nu este necesară şi obligatorie, într-o asemenea situaţie ducând de fapt la tergiversarea soluţionării.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care a susţinut în esenţă că în mod greşit a fost respinsă excepţia neîndeplinirii procedurii administrativ prealabile având în vedere că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt imperative şi impun realizarea procedurii ca şi o condiţie de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ.
Pe fondul cauzei, recurenta a invocat nerespectarea procedurii instituite de H.G. nr. 1210/2003, situaţie care a pus-o în imposibilitate să răspundă cererii reclamantului.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţilor publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia”.
În mod evident o asemenea procedură a fost instituită de legiuitor cu scopul de a da posibilitatea organului emitent să revină el însuşi asupra actului vătămător, asigurându-se astfel o cale mai rapidă şi simplă de restabilirea legalităţii.
Cum însă, în speţă obiectul cererii reclamantului priveşte refuzul nejustificat al autorităţii administrative de a-i răspunde la petiţia ce i-a fost adresată, parcurgerea procedurii administrativ prealabile ar fi lipsită de eficienţă şi ar duce la tergiversarea litigiului, fiind evident în acelaşi timp că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au în vedere acele situaţii în care se cerere anularea unui act administrativ vătămător.
În ce priveşte fondul cauzei, de reţinut că invocarea dispoziţiilor H.G. nr. 1210/2003, conform cărora autoritatea pârâtă se consideră legal sesizată numai în condiţiile depunerii petiţiei la secretarul comisiei de disciplină, este nefondată conform art. 24 alin. (5) această obligaţie revenind persoanei care a primit petiţia.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împotriva sentinţei civile nr. 2943 din 21 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2401/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 2403/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
