ICCJ. Decizia nr. 2485/2008. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2485/2008
Dosar nr. 6495/2/2007
Şedinţa publică de la 17 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 14 septembrie 2007 reclamantul P.I. a chemat în judecată Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Secretarul General al Miisterului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei - A.C.M. şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, solicitând anularea Ordinului din 24 mai 2007 emis de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor şi a avizului din 23 mai 2007 eliberat de Agenţia Naţională a funcţionarilor publici şi recunoaşterea drepturilor corespunzătoare categoriei de funcţionari publici de conducere şi plata diferenţelor salariale.
În motivarea cererii reclamantul arată că la numai 20 de zile de la câştigarea concursului pentru postul de şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale pentru Tehnologia Informaţiei şi Programe Europene în domeniul IT, prin ordinul atacat a fost eliberat din funcţia de conducere şi numit într-o funcţie de categorie inferioară.
Susţine reclamantul că măsura luată a fost abuzivă şi cu încălcarea principiului stabilităţii funcţiei, afectându-i grav sănătatea, că în realitate postul deţinut de el nu s-a restructurat.
Prin încheierea din 21 februarie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare a ordinului atacat formulată de P.I., instanţa apreciind că motivele invocate de reclamant pentru suspendare nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) şi ş) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul P.I., susţinând în esenţă că în mod greşit instanţa a procedat la soluţionarea cererii de suspendare deşi ambele părţi au solicitat amânarea cauzei.
Sub un alt aspect, pentru verificarea îndeplinirii cumulative a celor două condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 se impun administrarea unor dovezi care provin de la Comisia Europeană şi care constituie informaţii de natură confidenţială, astfel că prin lipsa citării a fost privat de dreptul de a formula cererea privind dezbateri secrete.
Referitor la existenţa unui caz temeinic justificat recurentul invocă profilul specific al activităţii şi implicarea sa actuală în implementarea şi derularea proiectului pan-european T. al Comisiei Europene, privind comunicaţiile securizate între statele membre, începând cu luna octombrie 2006.
Recursul este nefondat.
Prin H.G. nr. 165/2007 pentru modificarea H.G. nr. 744/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, au fost modificate atribuţiile Ministerului precum şi structura organizatorică a acestuia, numărul maxim de posturi fiind 168.
În vederea punerii în aplicare a acestui act normativ a fost emis Ordinul Ministrului Comunicaţiilor din 23 mai 2007, prin care cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici din 23 mai 2007, s-a dispus modificarea statului de funcţii şi a organigramei, conform anexelor ordinului.
Ca urmare, prin Ordinul din 24 mai 2007, recurentul a fost eliberat din funcţia de şef serviciu Antifraudă şi Securitate IT şi numit în funcţia de consilier superior la Serviciu E - guvernare din cadrul Direcţiei Generale pentru Tehnologia Informaţiei şi Programe Europene în domeniul IT.
Aşadar, reducerea postului de conducere deţinut de recurent a avut loc ca urmare a reorganizării ministerului în urma căreia Serviciul Antifraudă şi Securitate II a fost desfiinţat în totalitate.
Astfel fiind, nu se poate reţine o vădită nelegalitate a actului administrativ atacat, care să se încadreze în noţiunea de caz bine justificat.
Privitor la cea de a doua condiţie a necesităţii prevenirii unei pagube iminente, eliberarea recurentului din funcţia de şef serviciu şi numirea sa în funcţia de consilier, cu aceeaşi treaptă de salarizare, nu este de natură a-i produce vreun prejudiciu material.
Având în vedere cele mai sus arătate, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.I. împotriva încheierii din 21 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2484/2008. Contencios. Obligaţia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 2486/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
