ICCJ. Decizia nr. 2544/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2544/2008
Dosar nr. 606/46/2007
Şedinţa publică de la 18 iunie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 03 iulie 2007 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC C.M.M. SRL Piteşti a chemat în judecată pe pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru a se dispune anularea în parte a „Raportului privind verificarea activităţii desfăşurată de C.A.S. Argeş, din 24 aprilie 2007 şi a măsurii rezilierii de drept a contractului de furnizare nr. AA/2007.
În motivare, s-a susţinut că măsura rezilierii contractului este nelegală, deoarece pârâta nu a respectat procedura de control, reglementată prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 12 aprilie 2007 şi normele ce reglementează această materie, nu a existat din partea sa refuzul de a pune la dispoziţie documentele solicitate şi nu sunt întrunite condiţiile actului normativ menţionat.
La data de 18 iulie 2007, reclamanta a solicitat ca judecata cauzei să desfăşoare şi în contradictoriu cu pârâta C.A.S. Argeş, extinzând totodată şi obiectul acţiunii principale, cu al treilea capăt de cerere, referitor la anularea măsurii rezilierii unilaterale a contractului nr. AA/2007, dispusă de această pârâtă, la solicitarea celei dintâi.
Pe cale de consecinţă, a solicitat să se constate că se află în vigoare şi îşi produce pe deplin efectele contractului de furnizare nr. AA/2007, încheiat cu parata C.A.S. Argeş.
La data de 06 septembrie 2007, reclamanta a precizat că renunţă la judecata capetelor de cerere privind anularea măsurii rezilierii de drept a contractului de furnizare nr. AA/2007 şi la anularea măsurii unilaterale a aceluiaşi contract, completând capătul de cerere referitor la anularea în parte a raportului privind verificarea activităţii desfăşurată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Argeş din 24 aprilie 2007, cu anularea notificării din 23 aprilie 2007, emisă de prima pârâtă către a doua, anularea notificării din 24 aprilie 2007 emisă de C.A.S. şi suspendarea executării acestora, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
În motivare, se susţine că prin notificarea din 23 aprilie 2007, emisă de către Directorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-a dispus ca C.A.S. Argeş să rezilieze contractul încheiat cu reclamanta, fără ca acesta să aibă competenţa legală sau mandat, câtă vreme nu a făcut parte din comisie şi nu a participat la acţiunea de control.
Notificarea a fost emisă anterior încheierii raportului de control, fiind încălcate dispoziţiile Ordinului din 12 aprilie 2007, emis de Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Prin sentinţa nr. 111 /F-C din 21 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse excepţiile invocate de cele două pârâte, pe fondul cauzei, instanţa admiţând acţiunea aşa cum aceasta a fost modificată şi completată.
Astfel, prima instanţă a dispus anularea raportului din 24 aprilie 2007, a notificării din 23 aprilie 2007 emise de pârâta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi a notificării din 24 aprilie 2007, emisă de C.A.S. Argeş, iar, pe cale de consecinţă, a constat că se află în vigoare contractul nr. AA/2007, intervenit între reclamantă şi pârâta C.A.S. Argeş.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în ce priveşte excepţiile invocate, că, în raport cu calitatea de instituţie centrală a emitentului notificării din 23 aprilie 2006 şi raportului de control din 23 aprilie 2007, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revenind Curţilor de Apel.
Totodată, în ce priveşte excepţia de litispendenţă invocată de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, instanţa a constat că în cauză nu au fost administrate dovezi din care să rezulte existenţa unui litigiu identic.
S-a mai constat că reclamanta a făcut dovada efectuării plângerii prealabile reglementată de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar că, în raport cu modificarea şi completarea acţiunii, este neîntemeiată şi excepţia lipsei de obiect.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a verificat mai întâi evidenţele contabile ale C.A.S. Argeş, aşa cum ar fi fost firesc, iar că în speţă nu se poate reţine un refuz al reclamantei de a pune la dispoziţie pârâtei documentaţia, întrucât termenul acordat în acest sens a fost unul scurt, iar documentele necesare nu au fost exemplificate.
Totodată, a mai reţinut instanţa, adresa din 23 aprilie 2007 emisă de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stabileşte rezilierea unilaterală a contractului de furnizare, anterior întocmirii raportului de control, fapt ce poate atesta cunoaşterea anticipată a rezultatului.
Instanţa a constat nerespectarea dispoziţiilor Ordinului Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 12 aprilie 2007, în privinţa membrilor de control desemnaţi, locului de desfăşurare, perioadei de verificat şi a atribuţiilor stabilite pe cale ierarhică.
Totodată, raportul de control este semnat doar de cei trei membri desemnaţi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în timp ce la control au participat 5 membri, iar procesele-verbale şi/sau notele de constatare nu au fost înmânate reclamantei, în conformitate cu prevederile contractuale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs pârâtele: C.A.S. Argeş şi Casa Naţională de Sănătate.
Se invocă, în esenţă, de recurentă că hotărârea este nelegală întrucât a fost respinsă în mod greşit excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Piteşti cu motivarea că notificarea din 23 aprilie 2007 şi Raportul de control sunt acte de autoritate administrativă fiind deci acte administrative în sensul dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Recurenta C.A.S. Argeş, solicită conform art. 304 pct. 3 C. proc. civ., casarea hotărârii atacate care s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe.
Susţine recurenta că prima instanţă nu avea competenţa materială de a soluţiona capătul de cerere privitor la anularea notificării care nu este un act administrativ iar competenţa în acest caz aparţinea Judecătoriei Piteşti.
Pe fondul cauzei se motivează că sentinţa este netemeinică şi nelegală întrucât în mod greşit instanţa a respins probele cu interogatorii şi martori limitând în acest fel dreptul de apărare al C.A.S. Argeş.
Se susţine de recurentă că instanţa este în eroare şi face trimitere la dispoziţii legale care nu vizează şi nu sunt aplicabile cauzei şi nu a fost învestită de reclamantă cu capete de cerere distincte privitoare la legalitatea Ordinului Preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 12 aprilie 2007, a deciziei nr. 1586/2007 a Ordinului de serviciu nr. 691/2007 emise de C.A.S. Argeş astfel încât nu se putea pronunţa asupra legalităţii acestor acte.
În mod greşit s-a dispus anularea raportului din 24 aprilie 2007 în totalitate atâta timp cât chiar reclamanta solicită anularea în parte a acestuia.
Se apreciază că raportul de control era legal şi temeinic, reclamantul Centrul Medical M. refuzând să pună la dispoziţia organelor de control actele solicitate.
De asemenea, se critică interpretarea dată de instanţa de judecată a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) lit. g) din contractul de furnizare de servicii medicale.
Intimatul - reclamant SC Centrul Medical M. SRL a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursurilor atât în privinţa motivelor ce vizează necompetenţa materială a capetelor de cerere ce vizează notificările emise de C.A.S. Argeş cât şi a celor formulate în privinţa modului de soluţionare a fondului cauzei.
La dosar s-au depus hotărâri judecătoreşti referitoare la litigiile dintre părţi.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor expuse, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte consideră recursurile ca fiind fondate.
Ceea ce reproşează recurenta C.A.S.Argeş, Curţii de Apel este în primul rând pronunţarea hotărârii cu încălcarea competenţei altei instanţe.
Raporturile juridice care au luat naştere între reclamantul Centrul Medical M. şi pârâta C.A.S. Argeş în urma încheierii contractului de furnizare de servicii medicale nr. AA/2007 sunt supuse dispoziţiilor Legii nr. 95/2006 care la art. 246 alin. (1) prevede că relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale sunt de natură civilă.
Prin acest text s-a instituit o normă specială faţă de prevederile Legii nr. 554/2004 care, în art. 1 alin. (2) lit. c) prevede că sunt asimilate actelor administrative şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect prestarea serviciilor publice.
Dispoziţiile art. 246 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, prevăd natura civilă a relaţiilor pricind furnizarea de servicii medicale, relaţiei între furnizori şi Casele de asigurări de sănătate.
În mod greşit s-a reţinut de prima instanţă că notificarea din 24 aprilie 2007 ar avea caracterul unui act administrativ pentru că aceasta nu îndeplineşte cerinţele stabilite de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care defineşte actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii.
Notificarea din 23 aprilie 2007 emisă de C.A.S. Argeş este un act emis în vederea încetării contractului, având natura civilă şi suspus controlului instanţei civile.
Legea specială a stabilit că relaţiile privind furnizarea de servicii medicale sunt de natură civilă, care presupune poziţia de egalitate a părţilor, iar actele emise în legătură cu aceste contracte sunt şi ele de natură civilă.
Faţă de aceste considerente, constatând ca întemeiată critica ce vizează nelegalitatea conform art. 304 pct. 3 C. proc. civ., iar hotărârea recurată s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe, prin admiterea recursului conform art. 312 C. proc. civ., va fi casată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Piteşti, unde vor fi avute în vedere toate celelalte motive ce vizează fondul cauzei deduse judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de C.A.S. Argeş şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 111/F-C din 21 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionarea Judecătoriei Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2543/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2546/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
