ICCJ. Decizia nr. 2553/2008. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2553/2008
Dosar nr. 4691/2/2007
Şedinţa publică de la 19 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 199 din 24 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi a respins ca atare acţiunea prin care reclamanta B.A. solicita, în contradictoriu cu pârâtul susmenţionat, anularea efectelor juridice ale Răspunsului comunicat la data de 12 iunie 2007 şi pe cale de consecinţă, anularea evaluării Comisiei de Examinare, încadrarea reclamantei la I.P.J. Ialomiţa - Serviciul cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă, pe o funcţie similară celei pentru care a susţinut examenul, acordarea drepturilor băneşti indexate cu rata inflaţiei şi dobânzile la zi. Prin aceeaşi acţiune, reclamanta solicita, de asemenea, să se constate că i-a fost încălcat un drept legitim, prin refuzul nejustificat de soluţionare a plângerii referitoare la corectarea în mod eronat a testului pe care l-a susţinut, că răspunsul corect la întrebarea nr. 13 din textul grilă, susţinut la concursul din perioada 26 - 27 iulie 2006, este cel indicat de reclamantă, să se admită şi să se dispună recorectarea testului şi declararea reclamantei ca admisă la concursul menţionat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că în cauză nu există identitate între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii, întrucât reclamanta a înţeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile în care concursul a fost organizat de I.P.J. Ialomiţa, unitate cu personalitate juridică, iar toate pretenţiile ce fac obiectul acţiunii, astfel cum a fost precizată, sunt îndreptate împotriva I.P.J. Ialomiţa.
A mai reţinut instanţa de judecată că, potrivit prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (2) şi art. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, această instituţie nu are atribuţii în organizarea concursurilor care au loc la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, în vederea încadrării/angajării de personal iar susţinerile reclamantei privind incidenţa în cauză a prevederilor art. 14 lit. c) pct. 3 şi 4 din O.U.G. nr. 63/2003 nu pot fi reţinute, întrucât acest act normativ a fost abrogat prin art. 25 din O.U.G. nr. 30/2007.
Împotriva sentinţei pronunţate a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând că instanţa de fond a dat hotărârea cu încălcarea dispoziţiilor legale incidente în cauză.
Astfel, a susţinut recurenta, potrivit art. 3 lit. c) pct. 9 şi 10 din O.U.G. nr. 30/2007, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative „coordonează şi controlează respectarea de către structurile din subordine a reglementărilor cuprinse în actele normative proprii şi de organizare şi funcţionare” şi totodată „realizează managementul resurselor umane din cadrul Ministerului”.
A mai argumentat că I.P.J. Ialomiţa nu poate fi parte în proces pentru că face parte dintr-o structură birocratică cu caracter militar, fiind o unitate teritorială subordonată Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
În raport cu aceste argumente, a susţinut recurenta, în mod legal a chemat în judecată ministerul pârât pentru a fi obligat:
- să anuleze rezultatele concursului organizat de I.P.J. Ialomiţa pentru ocuparea postului de referent la Serviciul cazier judiciar şi evidenţa operativă;
- să oblige inspectoratul să procedeze la recorectarea testului scris - grilă;
- să oblige acelaşi inspectorat la repararea prejudiciului şi declararea sa ca fiind admisă la concursul respectiv.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul pârât a solicitat respingerea recursului, susţinând că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
Recursul este nefondat.
Este necontestat că recurenta-reclamantă a participat la concursul organizat la 26-27 iulie 2006 de către I.P.J. Ialomiţa pentru ocuparea postului de referent la Serviciul de cazier judiciar şi evidenţa operativă din cadrul acestui inspectorat, fiind declarată respinsă.
De asemenea, este necontestat că recurenta-reclamantă a înţeles să cheme în judecată şi să poarte procesul de faţă exclusiv în contradictoriu cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, aşa după cum a precizat în mod expres în cererea de chemare în judecată şi în cererea de precizare a obiectului acţiunii şi după cum a argumentat în cererea de recurs de faţă.
Instanţa de fond, reţinând că litigiul vizează concursul organizat de I.P.J. Ialomiţa, a constatat în mod corect că raportul juridic dedus judecăţii s-a născut între recurenta-reclamantă, în calitate de participantă la concurs şi unitatea organizatoare a concursului.
Cum recurenta-reclamantă a înţeles să-şi îndrepte acţiunea exclusiv împotriva Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, fără ca această autoritate publică să fie parte în raportul juridic dedus judecăţii, în mod legal a reţinut instanţa de fond că ministerul pârât nu avea calitate procesuală pasivă.
Din prevederile generale ale O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi ale H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, rezultă că acest minister are în subordinea/coordonarea sa, între alte instituţii şi structuri, Poliţia Română, din cadrul căreia fac parte inspectoratele judeţene de poliţie.
Pe de altă parte, din prevederile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2007, rezultă că I.P.J. Ialomiţa este un serviciu public deconcentrat la nivelul judeţului respectiv, având personalitate juridică proprie care, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordinul nr. 300/2004 organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante finanţate.
Astfel fiind, în mod legal a reţinut instanţa de fond că, în cauză, Ministerul pârât nu are calitate procesuală, respingând ca atare acţiunea formulată de recurenta-reclamantă împotriva acestuia.
Susţinerea recurentei-reclamante, cum că I.P.J. Ialomiţa ar fi o unitate subordonată a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ceea ce ar conferi acestui minister calitate procesuală pasivă, este lipsită de temei legal.
Astfel, aşa după cum rezultă din prevederile generale ale Legii nr. 218/2002, Poliţia Română este organizată corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale, inspectoratele judeţene de poliţie aflându-se în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, care este organizat şi funcţionează ca structură centrală a Poliţiei Române.
Mai mult, potrivit art. 12 alin. (2) din această lege, inspectoratele judeţene de poliţie sunt unităţi cu personalitate juridică proprie şi cu atribuţii proprii.
De asemenea, este lipsit de temei legal şi susţinerea recurentei-reclamante potrivit căreia dispoziţiile art. 3 lit. c) pct. 9 şi 10 din O.U.G. nr. 30/2007 ar conferi Ministerului pârât calitate procesuală pasivă.
Astfel, art. 3 lit. c) pct. 9 se referă la atribuţiile generale pe care ministerul le are în legătură cu coordonarea şi controlul respectării de către structurile din subordine a reglementărilor cuprinse în actele normative proprii de organizare şi funcţionare, or raportul juridic dedus judecăţii nu s-a născut în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, ci în legătură cu concursul organizat, în baza competenţelor legale, de către I.P.J. Ialomiţa.
La fel, art. 3 lit. c) pct. 10 se referă la atribuţiile prin care Ministerul le are în legătură cu managementul resurselor umane din cadrul Ministerului, Ministerul fiind o structură organizatorică distinctă de structurile unităţilor organizate în subordinea sa, ori a altor structuri, precum I.P.J. Ialomiţa organizat ca serviciu public deconcentrat cu personalitate juridică proprie aflat în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române.
În concluzie, având în vedere şi considerentele de mai sus, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta B.A. împotriva sentinţei nr. 199 din 24 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2551/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2555/2008. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
