ICCJ. Decizia nr. 2574/2008. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2574/2008
Dosar nr. 19757/3/2007
Şedinţa publică de la 19 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 2 mai 2007 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta C.L.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României – Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, anularea Ordinelor din 13 aprilie 2007 şi din 17 aprilie 2007 emise de pârât, reîncadrarea pe postul de director la Direcţia Relaţii Publice, Presă şi Protocol din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii ordinelor menţionate, plata drepturilor salariale, a sporurilor şi a celorlalte drepturi băneşti pe perioada 13 martie 2007 şi până la reîncadrare, precum daune morale în cuantum de 5.000 RON şi daune cominatorii în cuantum de 1.000 RON/zi de întârziere, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei de reîncadrare pe postul avut şi până la data reîncadrării efective
În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 61 şi 62, art. 73-78 din Legea nr. 53/2003, art. 82, art. 112 şi art. 274 C. proc. civ., art. 281-291 din Legea nr. 53/2003, art. 998-999 şi art. 1000 alin. (3) C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 48 din 6 iunie 2007, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a dispus declinarea cauzei către Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 911 din Legea nr. 188/1999 şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. d) şi art. 3 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere calitatea de autoritate administrativă centrală a pârâtului.
La rândul său, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 397 din 6 februarie 2008, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de reclamantă, şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă, reţinând că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 911 din Legea nr. 188/1999, întrucât litigiul are la bază un contract individual de muncă, încheiat între reclamantă şi pârât.
Constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Având în vedere obiectul litigiului dedus judecăţii, statutul de funcţionar public de conducere al reclamantei şi prevederile art. 911 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, rezultă că, în cauză, Curtea de Apel este competentă să judece.
Astfel, din acţiunea introductivă şi precizarea depusă ulterior, rezultă că reclamanta a solicitat „aducerea la îndeplinire a Ordinuluidin 13 aprilie 2007” emis de Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare prin care a fost numită în funcţia de director la Direcţia relaţii publice, presă şi protocol, precum şi „anularea Ordinului din 17 aprilie 2007” emis de aceeaşi autoritate prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu mai înainte ca primul ordin să fi fost pus în executare. Totodată, a mai cerut obligarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare la plata unor daune morale şi cominatorii.
Deci, litigiul dedus judecăţii s-a născut în legătură cu naşterea/încetarea unor raporturi de serviciu, în baza unor acte administrative a căror legalitate este susţinută sau contestată.
Or, potrivit prevederilor art. 911 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.
Faptul că ulterior emiterii Ordinului din 13 aprilie 2007 urma să fie încheiat un contract de muncă nu este în măsură să schimbe natura raportului juridic dedus judecăţii, fiind vorba de un raport de drept administrativ, autoritatea publică pârâtă acţionând în regim de putere publică atât la emiterea acestui ordin, cât şi la emiterea Ordinului nr. AA/2007, ceea ce atrage competenţa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Primarul Municipiului Bârlad, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor, în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 257/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2575/2008. Contencios. Conflict de... → |
|---|
