ICCJ. Decizia nr. 298/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 298/2008

Dosar nr. 229/39/2007

Şedinţa publică din 25 ianuarie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Suceava sub nr. 229/39/2007 din 2 mai 2007, reclamanta B.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., anularea Hotărârii nr. 187 din 3 aprilie 2007 emisă de pârât şi recunoaşterea dreptului său de a fi numită în funcţia de procuror, pârâtul fiind obligat să înainteze Preşedintelui României, actele necesare în vederea emiterii decretului de numire.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin hotărârea nr. 639 din 5 octombrie 2006, Plenul C.S.M. a aprobat procedura de numire fără concurs, conform art. 33 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 303/2004, iar prin Hotărârea nr. 46 din 27 martie 2007, secţia pentru Procurori a C.S.M. a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 33 alin. (5), (7), (8) şi (10) din Legea nr. 303/2004 pentru numirea sa în funcţia de procuror, dar cu toate acestea prin Hotărârea nr. 187 din 3 aprilie 2007, cererea sa a fost respinsă nelegal.

Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 99 din 25 iunie 2007 a respins ca inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B.L. în contradictoriu cu pârâtul C.S.M.

În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada că a înaintat pârâtului plângere prealabilă, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care au caracter imperativ. Drept urmare, a apreciat Curtea de Apel, nefiind îndeplinită o condiţie de exerciţiu a dreptului la acţiune, aceasta apare ca fiind inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen reclamanta B.L., solicitând în temeiul art. 312 şi art. 304, ambele C. proc. civ., invocate generic, casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.

Recurenta susţine că la termenul din data de25 iunie 2007 a depus la Dosarul cauzei contestaţia înregistrată la nr. 4451 din 12 aprilie 2007 cu care a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile. Consideră că nu este relevant faptul că intimatul - pârât nu a confirmat primirea înscrisului „pentru că acesta are latitudinea de a răspunde sau să tacă, Legea nr. 554/2004 arătând soluţiile în aceste cazuri".

Într-o critică distinctă, recurenta arată că în materia examinată procedura prealabilă este facultativă potrivit art. 21 din Constituţie, aceasta fiind obligatorie numai pentru cei care „au dobândită calitatea de magistrat". În fine, pe aceeaşi linie de gândire, recurenta mai invocă şi faptul că nu există o autoritate ierarhic superioară C.S.M. şi, deci, este greşită concluzia Curţii de Apel în sensul că emitentul actului soluţionează şi contestaţia formulată împotriva acestuia.

Intimatul - pârât nu a formulat întâmpinare şi în recurs nu s-au administrat înscrisuri, admisibile potrivit art. 305 C. proc. civ.

Examinând sentinţa atacată, potrivit art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat dar pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de recurenta - reclamantă B.L. are ca obiect anularea Hotărârii nr. 187 din 3 aprilie 2007 a Plenului C.S.M. şi, corelativ, recunoaşterea dreptului său de a fi numită în funcţia de procuror.

Prin hotărârea indicată s-a respins cererea recurentei - reclamante de numire în funcţia de procuror fără concurs, considerându-se că dosarul profesional şi prestaţia la interviu nu justifică o rezolvare favorabilă. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 33 alin. (9) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 33 alin. (5), (7), (8) şi (10) din aceeaşi lege, precum şi dispoziţiile art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M.

Această hotărâre, emisă de C.S.M. care a acţionat ca un organ cu activitate administrativă, reprezintă un refuz explicit de primire în profesie, considerat de recurenta - reclamantă ca fiind nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Aşa fiind, coroborând dispoziţiile art. 7 alin. (1) cu cele cuprinse în art. 11 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că nu era necesară îndeplinirea procedurii prealabile.

Pe de altă parte, este reală susţinerea recurentei că la fila 83 a dosarului de fond se găseşte în copie un înscris denumit „contestaţie împotriva Hotărârii nr. 187 din 3 aprilie 2007 a Plenului C.S.M" care poartă un număr de înregistrare de la din 12 aprilie 2007.

Instanţa de Fond a înlăturat acest înscris, primind excepţia invocată de pârât referitoare la neîndeplinirea procedurii prealabile, fără a lămuri chestiunea în dispută, legată de realitatea susţinerilor reclamantei, deşi dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. ar fi impus-o.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) şi (5) C. proc. civ. şi art. 313 din acelaşi cod, se va admite recursul şi se va casa sentinţa atacată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de B.L. împotriva sentinţei nr. 99 din 25 iunie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare, la aceeaşi Instanţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 298/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs