ICCJ. Decizia nr. 3282/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3282/2008
Dosar nr. 43450/3/2007
Şedinţa publică din 3 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă de la 06 februarie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a 9-a contencios administrativ şi fiscal, a investit Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate invocată de reclamantul A.I., în contradictoriu cu pârâta D.G.P. a Municipiului Bucureşti, împotriva anexei nr. 12 din Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. 11/960 din 20 octombrie 2003 privind procedurile şi formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I. şi a Dispoziţiei I.G.P. Române nr. 1399 din 18 mai 2007 privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor/ examenelor în vederea ocupării posturilor vacante.
Pârâţii M.I.R.A. şi I.G.P. Române au invocat, prin întâmpinări, inadmisibilitatea cererii, faţă de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată.
Prin sentinţa civilă nr. 1461 din 13 mai 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul A.I., ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral, cu caracter individual, poate fi cercetată oricând, în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate, de unde rezultă că domeniul de aplicare a acestor dispoziţii speciale este restrâns de legiuitor la actele administrative cu caracter individual. Pentru acest motiv, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că excepţia de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ nu este admisibilă, reclamantul având la îndemână calea acţiunii directe în anularea actului, care poate fi introdusă oricând.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A.I., criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Se arată în motivele de recurs că susţinerile instanţei de fond potrivit cărora actele administrative cu caracter normativ nu mai pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ sunt nelegale. Chiar dacă după modificarea Legii nr. 554/2004 nu se face menţiunea expresă a cenzurării acestor acte pe calea excepţiei de nelegalitate, din ansamblul reglementării se deduce posibilitatea atacării şi acestora, mai ales că ele pot fi atacate oricând.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată de Legea nr. 262/2007, „Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă nici unei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze".
În conformitate cu dispoziţiile alin. (2) ale aceluiaşi articol „Instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. În cazul în care excepţia de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ".
Este adevărat că legiuitorul în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004 face trimitere, în privinţa analizării legalităţii, la actele administrative cu caracter individual ceea ce ar putea conduce la concluzia că s-ar limita posibilitatea invocării excepţiei de nelegalitate la actul administrativ unilateral cu caracter individual.
Este de observat însă că în cuprinsul alin. (2) al art. 4 este folosită sintagma „act administrativ unilateral" fără a se mai face distincţie între cel normativ şi cel individual.
În virtutea principiului de drept potrivit căruia legea se interpretează în sensul de a produce efecte iar nu în sensul înlăturării efectelor sale, se apreciază că şi în actuala reglementare actele administrative cu caracter normativ pot fi supuse controlului de legalitate în procedura excepţiei de nelegalitate, prevăzută de art. 4 din legea contenciosului administrativ.
Asta presupune că actele administrative cu caracter normativ pot fi supuse controlului de legalitate în cadrul procedurii excepţiei de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod greşit a constatat că excepţia de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter nu poate fi cercetată.
Procedând în acest mod, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală care va fi casată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va analiza excepţia invocată ţinând cont de toate apărările şi susţinerile părţilor.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.I., împotriva sentinţei civile nr. 1461 din 13 mai 2008 a Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3280/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3289/2008. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
