ICCJ. Decizia nr. 3414/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3414/2008
Dosar nr. 6172/1/2008
Şedinţa publică din 10 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 18 iulie 2008, B.E., judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca a formulat recurs în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., împotriva Hotărârii nr. 703 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M., prin care i s-a respins cererea de recunoaştere a gradului profesional de judecător de curte de apel.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, anularea hotărârii atacate şi obligarea C.S.M. să emită o nouă hotărâre de recunoaştere a gradului profesional de curte de apel în ceea ce o priveşte.
În motivarea recursului, s-a învederat că, întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, inclusiv cerinţa vechimii de 6 ani în funcţia de judecător, are vocaţia gradului profesional superior.
Recurenta a invocat practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., precum şi Decizia nr. 866/2006 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat cu valoare de principiu că judecătorii şi procurorii au acelaşi statut constituţional de magistraţi.
S-a subliniat situaţia discriminatorie a judecătorilor care îndeplinesc condiţia de vechime în funcţie şi celelalte criterii prevăzute de lege, în raport de procurorii care, obţinând gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pot dobândi automat gradul profesional de judecător de curte de apel, fără să participe la concurs.
Prin întâmpinare, C.S.M. a solicitat respingerea recursului, învederând că, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, promovarea judecătorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete. S-au invocat şi prevederile art. 44 alin. (1) din acelaşi act normativ, privind condiţiile pentru participare la concursul de promovare la instanţele imediat superioare, respectiv calificativul „foarte bine" la ultima evaluare, lipsa unor sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani şi cerinţa vechimii minime de 5 ani şi respectiv 6 ani pentru promovarea la tribunal, respectiv la curtea de apel.
Intimatul a precizat că recurenta nu a participat la vreun concurs de promovare şi nici nu se află în vreuna din situaţiile reglementate de art. 65 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 - cazul judecătorului eliberat din funcţie din motive neimputabile care îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor şi respectiv, art. 83 alin. (3) din aceeaşi lege, privind reîncadrarea fără concurs a judecătorilor eliberaţi din funcţie prin pensionare.
Cu privire la discriminarea invocată de recurentă, intimatul a arătat că situaţiile învederate referitoare la procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. care au obţinut recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt identice sau similare celei în care se află C.D., neavând aplicabilitate dispoziţiile art. 2 alin. (1) din OG nr. 137/2000 care definesc conceptul de discriminare.
Examinând cauza în raport de motivele invocate şi de prevederile legale în materie, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 703 din 10 iulie 2008 au fost respinse cererile de recunoaştere a gradelor profesionale de judecător de tribunal şi respectiv, de judecător de curte de apel formulate de mai mulţi judecători de la diferite judecătorii şi tribunale, printre care şi recurenta.
Intimatul a reţinut în mod justificat că solicitarea recurentei echivalează cu o cerere de promovare la instanţa superioară, care nu poate fi primită, întrucât nu a susţinut examen de promovare în condiţiile art. 43 - art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit acestor dispoziţii, promovarea la tribunale şi curţi de apel se face numai prin concurs, dacă sunt îndeplinite condiţia de vechime, cea de evaluare a activităţii profesionale cu calificativul „foarte bine" şi respectiv cerinţa ca judecătorul să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.
Or, recurenta C.D., judecător la Judecătoria Cluj Napoca, nu a participat la vreun concurs de promovare în funcţia de judecător de curte de apel, pentru a i se putea recunoaşte gradul corespunzător.
Recurenta nu poate invoca existenţa stării de discriminare faţă de procurorii D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. cărora li s-a recunoscut gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, neaflându-se într-o situaţie identică sau similară pentru a avea aplicabilitate conceptul definit de OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
În cazul procurorilor respectivi, dispoziţiile legale speciale privind organizarea şi funcţionarea D.I.I.C.O.T. sau D.N.A. nu condiţionează numirea în cadrul acestor structuri specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de promovarea unui concurs sau de necesitatea unei vechimi minime ca judecător sau procuror, prevederile generale din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitoare la promovare, cuprinse în art. 43 şi art. 44 neavând aplicabilitatea.
Recurenta, ce funcţionează ca judecător la judecătorie, nu se poate prevala de dispoziţiile Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea D.I.I.C.O.T. în cadrul Ministerului Public, respectiv ale OUG nr. 43/2002 privind D.N.A., cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel cum s-a reţinut prin hotărârea contestată, recurentei i se poate recunoaşte gradul profesional corespunzător unei instanţe superioare, doar în urma promovării unui concurs, în condiţiile reglementate de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.E. împotriva Hotărârii nr. 703 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3410/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3415/2008. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
