ICCJ. Decizia nr. 414/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 414/2008
Dosar nr. 1443/2/2007
Şedinţa publică din 5 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanţii I.C.A., S.R.C., M.S.A., C.D.S., C.D.D., B.S.G., D.E., N.G., A.Z., U.E., D.A., G.M.G., M.D.A., P.L.C., C.G., D.I., C.I.D., R.F.T., S.E., M.S.C., C.B., G.D., B.S., V.S.L., G.G., P.S.O., D.M., T.M.L., B.M.N., N.C.D., H.I., S.E., G.S.E., V.F., O.M., D.A., T.D., P.N., Ş.C.D., P.C., B.M., M.C.T., Z.A.Ş., V.T., B.M., T.N., C.R.C., M.H., T.S.C., C.G.L., F.T.M., G.A.P., C.N., L.A.V., V.C., A.M., OG, F.C., G.O., Ş.L.G., O.M., A.G., T.D.C., B.C.C., M.N.B., D.A.T., A.M., C.F.D., V.P., M.G. şi S.R.D.I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.I.R.A. şi M.E.F., plata primei de concediu pe anii 2004, 2005 şi 2006, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2) din OG nr. 38/2003, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului M.E.F. să aloce fondurile necesare plăţii primelor de concediu cuvenite şi a sporului de fidelitate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civile nr. 1338 din 22 mai 2007, a admis acţiunea, a obligat pârâtul M.I.R.A. la plata către reclamanţi a primei de vacanţă pe perioada 2004 - 2006, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii; a obligat pârâtul M.E.F. să aloce sumele necesare plăţii primei de vacanţă către reclamanţi; a respins cererea de chemare în garanţie a M.E.F., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa astfel, Instanţa a reţinut că reclamanţii sunt funcţionari publici cu statut special, respectiv poliţişti, care în baza prevederilor art. 28 lit. e) din Legea nr. 360/2002 au dreptul, pe lângă indemnizaţia de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna plecării în concediu.
S-a mai reţinut că normele legale de suspendare a dispoziţiilor privitoare la prima de concediu contravin art. 41, 53 şi 16 alin. (1) din Constituţia României şi că, suspendarea nu echivalează cu stingerea dreptului, ci are ca efect imposibilitatea temporară a realizării lui.
În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie a M.E.F. Instanţa a reţinut că aceasta nu are obligaţia să garanteze plata sumelor, neexistând un raport juridic între minister şi reclamanţi.
S-a reţinut însă, că M.E.F. are obligaţia să aloce sumele necesare plăţii, în baza prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 2 din HG nr. 208/2005.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs M.E.F.
Recurentul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.E.F., în calitatea sa de pârât în cauza dedusă judecăţii, susţinând că pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligat la alocarea fondurilor către M.I.R.A. ar duce la nesocotirea Legii nr. 500/2002 prin care este reglementată procedura bugetară şi, totodată, ar fi pus în imposibilitate de executare a respectivei hotărâri, întrucât Decizia finală privind conţinutul bugetului nu îi aparţine.
S-a mai susţinut că între recurent şi intimaţii - reclamanţi nu există nici un fel de raporturi legale sau contractuale care să justifice chemarea în judecată a acestei instituţii ca pârât, drepturile salariale fiind plătite numai de angajator, în speţă M.I.R.A. care este şi ordonator principal de credite.
De asemenea, în subsidiar, pe fondul cauzei, recurenta a susţinut că cererea de acordare a primelor de vacanţă este neîntemeiată, deoarece normele legale care le prevedeau au fost suspendate anual prin legile bugetare.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune modificarea parţială a sentinţei şi respingerea acţiunii faţă de pârâtul - recurent pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Astfel, Curtea reţine că situaţia de fapt a fost corect stabilită, reclamanţii având calitatea de funcţionari publici cu statut special, poliţist, în cadrul M.I.R.A., fiindu-le pe deplin aplicabile prevederile art. 6 şi 37 pct. 2 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, potrivit cărora angajaţii acestei instituţii beneficiază de spor de fidelitate şi respectiv, primă de concediu.
Instanţa a soluţionat însă în mod greşit cererea de chemare în judecată a M.E.F., având ca obiect plata unor drepturi salariale, cererea fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Astfel, potrivit Legii nr. 554/2004, pentru a avea calitate procesuală pasivă într-o acţiune în contencios administrativ, nu este suficientă calitatea de autoritate publică, fiind imperios necesar ca acea autoritate să fie emitenta actului administrativ contestat sau să nu fi soluţionat în termenul legal ori să fi refuzat nejustificat de a rezolva o cerere reclamantului referitoare la un drept sau interes legitim.
Or, recurentul nu a emis nici un act administrativ de natură să-l vatăme pe reclamant într-un drept al său ori într-un interes legitim.
Atribuţiile acordate M.E.F. în elaborarea şi gestionarea bugetului de stat nu justifică obligarea instituţiei la plata unor drepturi salariale către un angajat al altui minister, ordonator principal de credite, raporturile de muncă existând exclusiv între reclamant şi M.I.R.A.
Curtea nu se va mai referi şi la motivul de recurs subsidiar, vizând temeinicia pretenţiilor, a cărui analiză a devenit inutilă în raport de admiterea primei critici.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea va admite recursul şi va modifica în parte sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate împotriva recurentului - pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.E.F. împotriva sentinţei civile nr. 1338 din 22 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea faţă de pârâtul M.E.F. pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 413/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 427/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
