ICCJ. Decizia nr. 4170/2008. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4170/2008
Dosar nr. 1997/42/200.
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 iulie 2007 şi precizată la termenul din 14 ianuarie 2008, reclamanţii T.N.N. jr., T.D., în calitate de moştenitori ai defunctului T.N.N. senior, T.N.R.D. şi T.N.C.M. au chemat în judecată pe pârâţii Primarul oraşului Azuga, Guvernul României, Avocatul Poporului, Asociaţia de proprietari Bl.26 din localitatea Azuga, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Judecătoria Sinaia, Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Ploieşti, Camera Executorilor Ploieşti, Camera Executorilor Sinaia, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Braşov, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti, SC D.G.N.D.S. SA Bucureşti, sucursala Ploieşti, solicitând să se dispună obligarea pârâţilor la rezolvarea petiţiilor pe care le-au adresat conform legilor în vigoare şi în subsidiar, obligarea pârâţilor la plata unei despăgubiri în sumă de 80.000 Euro cu titlul de daune materiale şi morale, constând în prejudiciul cauzat prin tergiversarea şi/sau pronunţarea abuzivă a unor sentinţe, decizii.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că s-au adresat în nenumărate rânduri autorităţilor pârâte pentru rezolvarea problemelor care ţin de competenţa acestora, dar nu au primit răspuns sau li s-a comunicat că nu s-a constatat existenţa unei lucrări de modificare neautorizate.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 64 din 5 martie 2008, prin care a respins acţiunea formulată împotriva pârâţilor Guvernul României, Asociaţia de Proprietari Bl.26 din localitatea Azuga, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, , Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Prahova, Camera Executorilor Ploieşti, Camera Executorilor Sinaia, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Braşov, SC D.G.N.D.S. SA Bucureşti, sucursala Ploieşti, reţinând că reclamanţii au chemat în judecată persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţi împotriva pârâţilor Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Primarul oraşului Azuga, P.A., Avocatul Poporului, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Judecătoria Sinaia.
Instanţa de fond a reţinut că instituţiile pârâte au răspuns la petiţiile formulate de reclamanţi şi au efectuat cercetări la faţa locului, astfel că nu se impune obligarea acestora la rezolvarea petiţiilor aşa cum s-a solicitat prin acţiune.
De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere că dacă reclamanţii erau nemulţumiţi de răspunsul primit la anumite petiţii, aveau posibilitatea să atace actul administrativ care le-a produs o vătămare, după îndeplinirea procedurii prevăzute de Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanţii, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică, invocând prevederile art. 304 pct. 4, 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Recurenţii au susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al faptelor arătate în acţiunea formulată.
Recurenţii au arătat că instanţa de fond nu a verificat susţinerile instituţiilor chemate în judecată, reţinând neîntemeiat că acestea au soluţionat petiţiile care le-au fost adresate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile art.8 din Legea nr. 554/2004 şi a respins acţiunea ca neîntemeiată, în condiţiile în care recurenţii-reclamanţi nu au precizat numărul de înregistrare al petiţiilor la care nu li s-a răspuns, iar pârâţii au dovedit soluţionarea cererilor care le-au fost adresate.
Instanţa de fond a reţinut de asemenea în mod întemeiat că, recurenţii-reclamanţi dacă erau nemulţumiţi de răspunsul primit la anumite petiţii, aveau posibilitatea să formuleze acţiune în justiţie pentru contestarea actului administrativ considerat ca fiind vătămător pentru drepturile sau interesele lor legitime.
Constatând că recurenţii nu au dezvoltat motivele de drept şi de fapt invocate în cererea de recurs cu privire la criticile aduse hotărârii pronunţate de instanţa de fond şi că, după examinarea cauzei sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., nu există temeiuri de casare sau de modificare a acestei hotărâri, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.N., ş.a., împotriva sentinţei civile nr.64 din 5 martie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie .
← ICCJ. Decizia nr. 4167/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4171/2008. Contencios → |
---|