ICCJ. Decizia nr. 4477/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4477/2008
Dosar nr. 2443/54/200.
Şedinţa publică din 3 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, la data de 14 decembrie 2007, reclamantul N.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor, să se constate că, la termenul din 13 februarie 2004, în dosarul nr. 1763/2003, Statul Român prin Ministerul Finanţelor nu mai avea calitate în proces.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, la data de 13 februarie 2004 când s-a soluţionat recursul în dosarul nr. 1763/2003, conform adresei A.V.A.S. nr. 239 din 8 februarie 2007, avusese loc privatizarea totală a S.N.T.R., care ocupa terenul revendicat de reclamant. La acea dată, Statul Român vânduse integral acţiunile obţinute la această societate şi încasase integral banii.
Prin acţiunea în constatare promovată şi în care Statul Român nu mai avea calitate procesuală pasivă, reclamantul a pierdut terenul solicitat.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa nr. 104 din 17 aprilie 2008 a respins acţiunea precizată formulată de reclamantul N.V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că este întemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată din oficiu, la termenul din 17 aprilie 2008, întrucât hotărârea judecătorească de care se plânge reclamantul nu reprezintă un act administrativ, în sensul dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamantul N.V., criticând-o în temeiul art. 304 pct. 4 C. proc. civ., art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 şi art. 111 C. proc. civ. Recurentul susţine că, instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, întrucât deşi a depus la registratura instanţei de fond „o nouă acţiune în constatare" la data de 6 martie 2008, aceasta a fost ataşată la dosarul de fond nr. 2443/54/2007.
Recurentul critică hotărârea şi sub aspectul respingerii acţiunii în considerarea faptului că, hotărârea judecătorească nu reprezintă un act administrativ, în înţelesul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, acţiunea sa având temei de drept art. 111 C. proc. civ.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, instanţa de contencios administrativ poate fi sesizată în cazul în care vătămarea dreptului sau interesului legitim al unei persoane s-a produs prin emiterea de către o autoritate publică a unui act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri.
Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, reclamantul susţine că a fost vătămat într-un drept al său printr-o hotărâre judecătorească prin care s-a soluţionat o cauză în contradictoriu cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, ce nu mai avea calitate procesuală pasivă la acea dată.
Ori hotărârea judecătorească nu reprezintă un act administrativ în sensul dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, aşa cum este el definit în art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva unei hotărâri judecătoreşti se pot exercita doar căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, hotărârea neputând fi cenzurată pe calea unei acţiuni în contencios administrativ.
Se reţine că obiectul acţiunii cu care reclamantul a investit instanţa de contencios administrativ nu se circumscrie obiectului unei acţiuni în contencios administrativ, aşa cum acesta este definit în art. 1 coroborat cu art. 8 din Legea nr. 554/2004, republicată.
Temeiul de drept invocat de reclamant art. 111 C. proc. civ. care reglementează constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept în materia dreptului comun nu se aplică în materia contenciosului administrativ.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului privind înregistrarea la instanţa de fond, la data de 6 martie 2008 a unei noi acţiuni în constatare, se reţine că această cerere, corect a fost ataşată la dosarul de fond nr. 2443/54/2007, la care reclamantul a făcut referire în mod expres, reclamantul îndeplinind prin această cerere, obligaţiile care i-au fost puse în vedere de instanţă la termenul anterior şi anume aceea de a menţiona obiectul cererii de chemare în judecată şi temeiul de drept al acţiunii (dosar de fond filele 17-18).
În consecinţă, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul urmează să fie respins ca nefondat, în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat N.V. împotriva sentinţei nr. 104 din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal , ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4298/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1913/2008. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
