ICCJ. Decizia nr. 4575/2008. Contencios. Anulare acte administrativ cu caracter normativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4575/2008
Dosar nr. 1936/33/2007
Şedinţa publică din 9 decembrie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 1 noiembrie 2007, reclamantul Consiliul Local al Comunei Bobota, a chemat în judecată Guvernul României, solicitând să se dispună anularea art. 1 alin. (1) şi art. 2, art. 4 din HG nr. 884/2004 privind concesionarea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta arată că prin dispoziţiile invocate se instituie norme care contravin prevederilor constituţionale, precum şi cele ale Legii nr. 213/1998 şi ale legii nr. 215/2001, potrivit cărora domeniul public al autorităţilor administrativ-teritoriale, persoane juridice de drept public este inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil.
Prin sentinţa civilă nr. 231 din 21 februarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ, a respins excepţia lipsei capacităţii juridice civile a reclamantului Consiliul Local al comunei Bogota, a admis acţiunea formulată de acesta şi a dispus anularea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 4 din HG nr. 884/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Guvernul României, susţinând în esenţă că, cererea reclamantului s-a realizat de o persoană lipsită de capacitate juridică civilă. Pe fondul cauzei se arată că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, bunurile imobile în care se desfăşoară activităţi medicale pot fi concesionate, fără licitaţii publice, cabinetelor medicale sau după caz, unităţilor medico-sanitare cu personalitate juridică, după finalizarea operaţiunii de inventariere.
La data de 16 septembrie 2008, V.V.D. a formulat cerere de intervenţie voluntară accesorie, solicitând admiterea recursului formulat de Guvernul României, arătând că printr-un exces de putere şi fără a avea abilitarea Consiliului local al comunei Bobota, reclamantul a semnat cererea de chemare în judecată.
Recursul declarat de pârât este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificată prin Legea nr. 286/2006, precum şi a celor ale Constituţiei României, republicată „Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative şi primarii ca autorităţi executive".
Art. 18 din Legea nr. 215/2001 prevede că: „Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale".
Dispoziţiile art. 19 alin. (1) ale aceluiaşi act normativ precizează că "Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu".
Alineatul doi al aceluiaşi articol menţionează că: "În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean".
Potrivit dispoziţiilor constituţionale şi ale legii speciale de organizare şi funcţionare Consiliul local al Comunei Bobota este autoritatea publică a administraţiei publice locale, care potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local.
Prin urmare, acest organ colegial, fără personalitate juridică poate sta în justiţie, în calitate de pârât, numai în litigiile de contencios administrativ, atunci când este contestată legalitatea actelor administrative pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor şi competenţelor sale legale, în acest caz fiind în prezenţa unei capacităţi juridice speciale de drept public.
Întrucât Consiliul Local al Comunei Bobota este autoritate deliberativă a acestei unităţi administrativ-teritoriale şi nu are capacitate juridică civilă, acţiunea în anulare a unui act administrativ putea fi promovată şi semnată de către primar, în condiţiile art. 67 alin. (1) ale Legii.
Având în vedere că cererea în anulare a fost semnată exclusiv de către preşedintele de şedinţă al Consiliului Local al Comunei Bobota, aceasta afectează valabilitatea acţiunii, fiind o condiţie de nulitatea absolută.
Potrivit dispoziţiilor art. 161 C. proc. civ., „(1) când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri.
(2) Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea".
Aşa fiind, în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei capacităţii juridice civile a reclamantului Consiliul Local al Comunei Bobota reprezentat de preşedintele de şedinţă V.V.
Drept urmare, se va admite recursul declarat de pârât şi se va modifica sentinţa în sensul anulării cererii formulate de reclamant şi se va admite cererea de intervenţie formulată de V.V.D.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 231 din 21 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că anulează cererea formulată de reclamantul Consiliul Local al comunei Bobota prin preşedintele de şedinţă.
Admite cererea de intervenţie formulată de V.V.D.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4573/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4577/2008. Contencios. Litigiu privind regimul... → |
|---|
