ICCJ. Decizia nr. 685/2008. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 685/2008
Dosar nr. 3434/2/2007
Şedinţa publică de la 21 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti sub nr. 3434/2 din 10 mai 2007, reclamanta Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, suspendarea executării ordinului nr. 92 din 16 februarie 2007 emis de pârâtă, prin care a fost aprobată Norma privind unele măsuri de informare a consumatorilor - persoane fizice de către operatorii prestatori de servicii, în cadrul contractelor preformulate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 3382/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care are ca obiect anularea acestui act administrativ.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin acţiunea care formează obiectul Dosarului nr. 3382/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti a solicitat anularea ordinului n. 92/2007 emis de pârâtă, invocând motive de nelegalitate.
Reclamanta a invocat, în susţinerea cererii, prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1585 din 08 iunie 2007 a admis cererea reclamantei Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor privind suspendarea executării Ordinului nr. 92/2007 emis de Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. A suspendat executarea ordinului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 3382/2/2007.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că reclamanta a făcut dovada „cazului bine justificat”, pe rolul instanţei de contencios administrativ fiind acţiunea pentru anularea actului administrativ emis de pârâtă, pentru motivele de nelegalitate invocate de reclamantă ca şi dovada condiţiei „prevenirii unei pagube iminente”, prin procesele-verbale de contravenţie depuse la dosar. S-a reţinut şi faptul că reclamanta-asociaţie a formulat cererea în numele şi pentru operatorii de cablu, membrii ai asociaţiei, în sensul art. 2 lit. a), g), e) din Statutul Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu, depus la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin care s-a solicitat admiterea acestei căi de atac şi modificarea în tot a deciziei recurată în sensul respingerii cererii de suspendare a executării ordinului nr. 92/2007 formulată de către Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu, ca neîntemeiată.
A învederat recurenta, prin motivele de recurs, că intimata reclamantă nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiţii impuse de Legea nr. 554/2004, şi anume cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente, în raport de faptele invocate de reclamantă - existenţa pe rolul instanţei a unei acţiuni în contencios administrativ formulate pentru anularea ordinului în discuţie şi existenţa unei îndoieli puternice asupra legalităţii actului administrativ atacat - şi de împrejurarea că susţinerea intimatei reclamante că actul administrativ atacat, prin aplicarea de amenzi contravenţionale, produce pagube membrilor asociaţiei nu poate fi primită, întrucât temeiul proceselor-verbale de contravenţie nu este ordinul nr. 92/2007, ci O.G. nr. 21/1992.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în vigoare la data formulării cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 92/2004 emis de pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi la data soluţionării acestei cereri de către instanţa de fond, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond.
În condiţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în vigoare la aceleaşi momente procesuale precizate mai sus, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat.
În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.
Dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ sunt aplicabile în mod corespunzător, potrivit normei de trimitere cuprinsă în art. 15 alin. (2) din actul normativ indicat.
În cauză, se reţine că hotărârea instanţei de fond recurată este legală şi temeinică, apreciindu-se în mod just că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute de lege pentru a se putea dispune suspendarea executării unui act administrativ unilateral, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Astfel, cât priveşte cazul bine justificat, corect s-a subliniat, în considerentele sentinţei de fond, că pe rolul instanţei de contencios administrativ se afla o acţiune formulată de reclamantă având ca obiect anularea actului administrativ a cărui suspendare a executării s-a solicitat, prin care s-au invocat mai multe motive de nelegalitate, atât sub aspectul depăşirii competenţei autorităţii emitente, în raport de prevederile O.G. nr. 21/1992 şi H.G. nr. 755/2003, cât şi sub aspectul încălcării principiului libertăţii contractuale, astfel că împrejurările legate de starea de fapt şi de drept invocate prin cererea de anulare a actului administrativ au fost de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Pe de altă parte, este îndeplinită în speţă şi condiţia prevenirii unei pagube iminente, întrucât s-a probat în cauză că pentru nerespectarea prevederilor actului administrativ atacat membrilor asociaţiei reclamante, operatori de cablu, li s-au aplicat amenzi contravenţionale. Or, atâta vreme cât Ordinul nr. 92/2007 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ar continua să producă efecte, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ de anulare a actului administrativ atacat, operatorii de cablu membri ai asociaţiei reclamante care se consideră că nu respectă prevederile actului în discuţie ar suferi prejudicii materiale previzibile, constând în cuantumul amenzilor contravenţionale aplicate potrivit prevederilor O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
În raport de cele mai sus arătate, văzând că motivele de recurs invocate de recurentă nu sunt întemeiate, se va dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor împotriva sentinţei civile nr. 1585 din 08 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor împotriva sentinţei civile nr. 1585 din 8 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 683/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 686/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
