ICCJ. Decizia nr. 689/2008. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 689/2008
Dosar nr. 1166/42/2007
Şedinţa publică de la 21 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1166/42 din 10 mai 2007, la Curtea de Apel Ploieşti, reclamantul P.C.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, obligarea pârâtei la corecta rezolvare a notificărilor depuse.
În motivarea cererii reclamantul a cerut ca pârâta să-i rezolve corect notificările adresate Primăriei comunei Floreşti, judeţul Prahova, şi notificarea adresată Primăriei comunei Nămoloasa, judeţul Galaţi, ambele formulate în baza Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 119 din 24 august 2007 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. A respins acţiunea formulată în temeiul Legii nr. 554/2004 de către reclamantul P.C.P. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că pârâta nu are atribuţii legate de rezolvarea notificărilor adresate celor două primării, reclamantul având posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamantul P.C.P.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi art. 3041 C. proc. civ., arătându-se că hotărârea instanţei de fond este sumar motivată ceea ce echivalează cu nemotivarea ei şi că în mod greşit s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive din moment ce Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este organ central şi monitorizează întreaga activitate în acest domeniu.
Prin întâmpinare intimata a solicitat menţinerea ca legală şi temeinică a soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti care corect a reţinut că în cursul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicată, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu are atribuţii.
Examinând cauza, prin prisma criticilor aduse şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este nefondat.
Din actele dosarului rezultă că obiectul acţiunii în contencios administrativ promovate la data de 10 mai 2005 vizează obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la corecta rezolvare a notificărilor adresate Primăriei comunei Floreşti şi a notificării adresată Primăriei comunei Nămoloasa, toate formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.
Sesizat cu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin întâmpinare, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., judecătorul fondului a procedat la verificarea cu prioritate a acestei excepţii de fond, peremptorii şi considerând-o întemeiată nu a mai analizat fondul pricinii.
Critica privitoare la nemotivarea soluţiei pronunţate nu poate fi primită, în considerentele hotărârii fiind expusă clar argumentaţia în drept ce a stat la baza admiterii excepţiei mai sus arătate.
Potrivit art. 2 lit. a) şi b) din H.G. nr. 361/2005, cu modificările ulterioare, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor are printre atribuţiile principale: acordarea de sprijin şi îndrumare metodologică autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi celorlalte persoane juridice deţinătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată (cu modificările şi completările ulterioare), precum şi monitorizarea procesului de aplicare a Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Rezultă în mod clar că autoritatea pârâtă nu are atribuţii legate de rezolvarea notificărilor, aşa cum se solicită prin acţiune, iar intimatul-reclamant se poate prevala de prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, pentru rezolvarea nemulţumirilor sale privitoare la modul de soluţionare al notificărilor adresate în temeiul acestui act normativ.
În acest context legal, cum în cauză nu există identitate între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii, apare ca fiind corectă dezlegarea dată excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu consecinţa respingerii acţiunii pentru acest motiv.
Pentru cele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.C.P. împotriva sentinţei nr. 119 din 24 august 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 686/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 691/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
