ICCJ. Decizia nr. 798/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 798/2008
Dosar nr. 1044/33/2007
Şedinţa publică de la 28 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, la 20 iunie 2007 reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii din 21 mai 2007 emisă de pârâtă, cu consecinţa obligării acesteia din urmă la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că hotărârea pârâtei este nelegală şi ca atare se impune anularea acesteia şi recunoaşterea calităţii de refugiat conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 198/2000, întrucât din actele de cercetare penală efectuate în Dosarul nr. 1517/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla s-a pronunţat o hotărâre cu caracter administrativ, nefiind anulat niciunul din actele prin care s-a dovedit calitatea de refugiat.
Prin întâmpinare, pârâta a arătat că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000 deoarece, martorii care au atestat calitatea de refugiat a reclamantului au făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului, cu scopul de a-l ajuta pe acesta să beneficieze de drepturile prevăzute de acest act normativ.
Prin sentinţa civilă nr. 398/2007 din 12 septembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul B.I. şi a dispus anularea hotărârii din 21 mai 2007 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj.
Totodată, obligă pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond, a reţinut, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii, următoarele:
Prin hotărârea din 22 decembrie 2004 Casa Judeţeană de Pensii Cluj a admis cererea formulată de B.I. stabilindu-i acestuia calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu acordarea drepturilor aferente, începând cu data de 1 decembrie 2004, pentru perioada 15 martie 1941-06 martie 1945, recunoaşterea acestui drept facându-se prin temeiul celor atestate de actele de stare civilă şi declaraţiile autentificate ale martorilor H.I. şi T.I.
Urmare a reexaminării, prin hotărârea din 21 mai 2007, Casa Judeţeană de Pensii Cluj a anulat hotărârea din 22 decembrie 2004, în considerarea cercetărilor realizate în Dosarul nr. 1517/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.
A mai constatat instanţa de fond că temeiurile de ilegalitate trebuie probate, astfel că, în cauză, autoritatea emitentă nu a făcut dovada că reclamantul a obţinut prin fraudă drepturile conferite de hotărârea din 22 decembrie 2004.
De asemenea, în raport de dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamant în sumă de 500 RON.
Împotriva acestei soluţii, considerând-o nelegală şi netemeinică, a declarat, în termen legal, recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând că decizia comisiei a avut la bază cercetările efectuate în dosarul penal nr. 1517/P/2004.
În recurs, în cadrul probei cu înscrisuri, conform art. 305 C. proc. civ., recurenta a depus Ordonanţa Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla din data de 2 noiembrie 2006 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ în ceea ce-i priveşte pe învinuiţii B.I., H.I. şi T.I.
Examinând sentinţa atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este întemeiat pentru motivele ce vor fi arătate in continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus-menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Dovedirea acestor situaţii se face de către persoanele interesate cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care nu este posibil prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Astfel, Curtea constată că intimatul nu a făcut dovada calităţii de refugiat cu nicio probă oficială, în susţinerea cererii, atât în faţa comisiei cât şi în faţa instanţei, uzând în continuare doar de declaraţiile notariale ale martorilor T.I. şi H.I.
Chiar şi în situaţia în care, prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, conform prevederilor art. 18 raportat la art. 91 C. pen., sus-numiţilor martori, în urma analizei dialectice a tuturor împrejurărilor cauzei penale şi reţinută de organele judiciare, reiese că aceştia, au declarat în faţa notarului aspecte necorespunzătoare adevărului.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) şi art. 314 C. proc. civ., recursul va fi admis sentinţa va fi casată şi, pe fond se va respinge acţiunea formulată de reclamantul B.I., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 398/2007 din 12 septembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi, pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamantul B.I., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 797/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 799/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
