ICCJ. Decizia nr. 1105/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1105/2009
Dosar nr. 2005/2/2008
Şedinţa publică din 27 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 31 martie 2008 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.E.V. a chemat în judecată pe pârâtul Ordinul Geodezilor din România, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea actului administrativ prin care i s-a respins dosarul de autorizare, înregistrat la pârât sub nr. 845/21 ianuarie 2008, şi obligarea pârâtului să-i permită accesul la exercitarea profesiei de geodez cu drept de semnătură şi înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din România.
Prin sentinţa civilă nr. 2426 din 25 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:
-a respins excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocate de pârât, reţinând, în esenţă, că reclamantul a contestat actul prin care i-a fost respins dosarul de autorizare, contestaţia fiind soluţionată prin Decizia nr. 85 din 27 martie 2008, respectând astfel procedura prevăzută de art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez;
-a respins ca neîntemeiată acţiunea, reţinând, în esenţă, că este legal actul administrativ atacat, întrucât reclamantul, fiind titularul unei diplome de studii pentru arma „artilerie şi rachete", diplomă eliberată de M.A.N. - Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă", nu îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007. Instanţa a avut în vedere şi prevederile nr. crt. 22 din anexa nr. 3 la HG nr. 485/2005 privind echivalarea funcţiilor militare din M.A.N. cu funcţii civile şi faptul că, prin adresa nr. 100497 din 14 mai 2007 emisă de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, reclamantul are dreptul de a fi încadrat într-o funcţie civilă pentru care se cer studii superioare de scurtă durată, în specialităţile tehnologia construcţiilor de maşini, topografie şi cadastru funciar, iar nu de a exercita profesia de geodez. De asemenea, Curtea de Apel a reţinut că, faţă de obiectul cauzei, este lipsită de relevanţă împrejurarea că reclamantul a fost autorizat de către Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral.
Împotriva sentinţei civile nr. 2426 din 25 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul S.E.V., criticând sentinţa recurată pentru nelegalitate şi netemeinicie şi invocând dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs, recurentul-reclamant, reiterând argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, susţine că instanţa de fond, în mod greşit, a respins acţiunea, întrucât aşa cum rezultă din coroborarea mijloacelor de probă - diploma de studii, faptul că în toţi anii de studiu a urmat cursuri de topogeodezie, adresa Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 102467 din 8 noiembrie 2007, autorizarea sa de către Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral - în raport cu prevederile art. 2 din Legea nr. 16/2007, ale art. 48 şi art. 70 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez şi ale anexei nr. 4 la HG nr. 645/2000, are dreptul de a fi autorizat cu drept de semnătură în cadrul Ordinului Geodezilor din România.
Mai susţine recurentul-reclamant că refuzul de a fi autorizat reprezintă o încălcare a principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Protocolul nr. 12 la Convenţie.
Analizând recursul formulat în raport de motivele invocate, precum şi faţă de dispoziţiile incidente cauzei şi jurisprudenţa în materie, Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente.
În esenţă, problema de drept cu care reclamantul a învestit instanţa şi asupra căreia s-a pronunţat Curtea de Apel prin sentinţa recurată vizează îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007 de către recurentul-reclamant, titular al diplomei de studii cu durata de 3 ani, întrucât a urmat „cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă" arma artilerie şi rachete specialitatea artilerie", în vederea accesului la exercitarea profesiei de geodez cu drept de semnătură şi înscrierea în cadrul Ordinului Geodezilor din România
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez: „Art. 2. - (1) Profesia de geodez poate fi exercitată de specialişti cu diplomă de studii superioare de lungă sau de scurtă durată din domeniul geodeziei, recunoscută de statul român, precum şi de cetăţenii români care au obţinut un astfel de document într-un stat membru al U.E. sau al Spaţiului Economic European, denumiţi în continuare geodezi".
Dispoziţiile citate din Legea nr. 16/2007 dispun expres şi lipsit de orice echivoc în sensul că pentru exercitarea profesiei de geodez sunt necesare studii din domeniul geodeziei.
Potrivit art. 48 şi art. 70 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez: „Art. 48. - (1) Geodezul este un specialist pregătit în efectuarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetecţie, cadastru, cartografie şi sisteme informaţionale geografice, potrivit reglementărilor legale în materie"; „Art. 70. - Condiţiile de studii şi de stagiu profesional pentru acordarea gradelor prevăzute la art. 69 sunt următoarele:
1. pentru gradul I sunt autorizaţi geodezii cu studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau similar, care se află în una dintre situaţiile următoare:
a)deţin titlul de doctor în domeniul fundamental ştiinţelor inginereşti în una dintre specialităţile: geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie şi teledetecţie, indiferent de durata stagiului profesional;
b)au un stagiu profesional de peste 10 ani şi un portofoliu de lucrări semnificative şi diversificate;
2.pentru gradul II sunt autorizaţi geodezii cu:
a)studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau similar şi stagiu profesional de minimum 6 ani;
b)studii superioare de scurtă durată: subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar şi stagiu profesional de minimum 7 ani;
3.pentru gradul III sunt autorizaţi geodezii cu:
a)studii superioare de lungă durată: inginer geodez, inginer cadastru, inginer topograf, inginer topografie minieră sau similar şi stagiu profesional de minimum 2 ani;
b)studii superioare de scurtă durată: subinginer cadastru, subinginer topografie minieră sau similar şi stagiu profesional de minimum 2 ani;
4.pentru gradul IV sunt autorizaţi absolvenţii cu studii postliceale de specialitate sau de cursuri de specializare profesională în domeniul geodeziei, potrivit art. 2 alin. (2) din Lege, şi care au un stagiu profesional de minimum 7 ani".
Este necontestat faptul că recurentul-reclamant are studii în domeniul „artilerie şi rachete" - specialitatea „artilerie".
Sub acest aspect, întemeiat Curtea de Apel a reţinut că, potrivit studiilor deţinute, funcţia militară a recurentului-reclamant corespunde funcţiei civile de inginer mecanic, conform dispoziţiilor nr. crt. 22 din anexa nr. 3 - „Tabel privind echivalarea funcţiilor militare de logistică şi specialitate cu funcţii civile" la HG nr. 485/2005 privind echivalarea funcţiilor militare din M.A.N. cu funcţii civile. Sub acest aspect, nu poate fi primită critica recurentului-reclamant în sensul că instanţa de fond în mod greşit ar fi avut în vedere acest act cu caracter normativ care produce efecte începând cu anul 2005, Înalta Curte reţinând că în mod corect au fost avute în vedere de către Curtea de Apel reglementările în privinţa echivalării funcţiilor militare cu funcţiile civile în vigoare la data formulării cererii de autorizare şi la momentul soluţionării cauzei.
Or, se constată că funcţia de inginer mecanic nu este prevăzută de dispoziţiile citate ale art. 70 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez.
Recurentul-reclamant se prevalează de dispoziţiile HG nr. 645/2000 privind profilurile, specializările, durata studiilor, precum şi titlurile obţinute de absolvenţii învăţământului universitar, cursuri de zi, însă acest act normativ nu reglementează echivalarea studiilor militare urmate de recurentul-reclamant cu funcţiile civile, situaţie reglementată de HG nr. 485/2005.
Este adevărat că recurentul-reclamant a fost autorizat de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral, însă nici în dispoziţiile Legii nr. 16/2007 şi nici în cuprinsul Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez nu se prevede că profesia de geodez ar putea fi exercitată de persoane care au fost autorizate să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastral.
În ceea ce priveşte susţinerea recurentul-reclamant referitoare la încălcarea principiului nediscriminării consacrat de art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Protocolul nr. 12 la Convenţie, Înalta Curte va înlătura această critică reţinând că în jurisprudenţa C.E.D.O. s-a afirmat constant că „a distinge nu înseamnă a discrimina" şi că pentru a deveni discriminatorie, diferenţa de tratament trebuie să privească situaţii analoage şi comparabile şi să nu se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă (C.E.D.O., F. împotriva Suediei; C.E.D.O., H. împotriva Austriei; C.E.D.O., S. şi S. împotriva Italiei; C.E.D.O., S. şi alţii împotriva Regatului Unit). Or, în cauză diferenţa de tratament, privită prin prisma condiţiilor necesare primirii în profesia de geodez, nu priveşte situaţii analoage sau comparabile, întrucât nu vizează persoane având aceleaşi studii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, are la bază o justificare obiectivă şi rezonabilă decurgând din necesitatea absolvirii unor anumite studii, şi anume în domeniul geodeziei. În speţă, inexistenţa unei situaţii de discriminare este cu atât mai evidentă cu cât, potrivit echivalării legale a funcţiilor militare cu funcţiile civile, studiile urmate de recurentul-reclamant îi dau dreptul la exercitarea profesiei de inginer mecanic, or petentul S.E.V. doreşte să primească dreptul de semnătură pentru funcţia de geodez.
Este adevărat că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008, Legea nr. 16/2007 a fost declarată ca neconstituţională pentru faptul că a fost adoptată ca lege organică fără ca domeniul reglementat să fie prevăzut de art. 73 alin. (3) din Constituţie.
Însă, potrivit art. 147 din Constituţie, republicată, „dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".
Or, legalitatea actului administrativ contestat în prezenta cauză se analizează în raport cu dispoziţiile cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea căruia a fost emis, dispoziţii în vigoare la data emiterii actului, în speţă cele ale Legii nr. 16/2007 care şi-au produs efectele până la pronunţarea Curţii Constituţionale şi care au fost suspendate de drept până la împlinirea termenului de 45 de zile de la data publicării în M. Of., nr. 832/10.12.2008 a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1150 din 6 noiembrie 2008.
De altfel, chiar în condiţiile în care Legea nr. 16/2007 şi-a încetat în prezent efectele ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, Înalta Curte retine că acţiunea recurentului-reclamant se priveşte în continuare ca neîntemeiată în raport cu dispoziţiile citate din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că respingerea de către Comisia de autorizare a Ordinului Geodezilor din România a dosarului de autorizare depus de recurentul-reclamant S.E.V. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor aplicabile la momentul respectiv, în speţă cele ale Legii nr. 16/2007 şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ordinului Geodezilor din România şi de exercitare a profesiei de geodez.
În consecinţă, faţă de cele mai sus arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat, constatându-se că soluţia instanţei de fond este legală, temeinică şi în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale aplicabile şi jurisprudenţa în materie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.E.V. împotriva sentinţei civile nr. 2426 din 25 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1091/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 1117/2009. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
