ICCJ. Decizia nr. 1167/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1167/2009
Dosar nr. 304/34/200.
Şedinţa publică din 3 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 72/CA/2008-PI din 12 mai 2008, Curtea de Apel Oradea a admis acţiunea reclamantului F.V. împotriva pârâţilor Garda Naţională de Mediu, Comisariatul General şi Comisarul General al Gărzii, O.M.P.; a dispus anularea deciziei nr. 26 din 14 ianuarie 2008 emisă de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu Bucureşti; a dispus reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior, acela de comisar-şef în cadrul Comisariatului Judeţean Satu Mare; a obligat pârâta Garda Naţională de Mediu, Comisariatul General Bucureşti la plata drepturilor salariale de care a fost privat reclamantul, începând cu data de 14 ianuarie 2008 şi până la completa reintegrare; a luat act de renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 40.000 lei şi a obligat pârâţii în solidar la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că prin Decizia nr. 26 din 14 ianuarie 2008 a Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu Bucureşti, reclamantul F.V. a fost eliberat din funcţia publică de conducere de comisar şef al Comisariatului Judeţean Satu Mare, începând cu daca luării la cunoştinţă, urmând a beneficia de un preaviz de 30 zile calendaristice.
Prin HG nr. 1224 din 10 octombrie 2007 pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu au fost desfiinţate Comisariatele Regionale de Mediu, înfiinţate anterior în baza HG nr. 440 din 12 mai 2005, fiind menţinute în subordinea Gărzii Naţionale de Mediu doar Comisariatele Judeţene, Comisariatul municipiului Bucureşti şi Comisariatul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cărora le-a fost conferită personalitate juridică [art. 2 alin. (2) din HG nr. 1224 din 10 octombrie 2007].
Conform prevederilor art. 8 din H.G nr. 1224/2007, Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu sunt organizate ca structuri teritoriale şi sunt conduse de un comisar şef, funcţionar public, asimilat directorului executiv, care coordonează activitatea personalului din subordine. De asemenea, potrivit art. 2.1 alin. (1) din acelaşi act normativ, personalul aferent Comisariatelor regionale va fi preluat, în condiţiile legii, de către Comisariatele judeţene. A fost menţinut şi numărul maxim de posturi prevăzut de art. 6 alin. (1) din HG nr. 440/2005, prin art. 10 alin. (1) din HG nr. 1224/2007, respectiv 748.
Contrar poziţiei exprimate de pârâta Garda Naţională de Mediu prin întâmpinare, care susţine că au fost desfiinţate prin HG nr. 1224/2007 şi Comisariatele judeţene din subordinea celor regionale, organizate ca servicii, instanţa reţine că prin actul normativ menţionat nu a fost redus nici un post faţă de dispoziţiile HG nr. 440/2005 abrogată şi, de asemenea, nu a fost desfiinţată funcţia publică de conducere, comisar şef, funcţie pe care reclamantul o deţinea la Comisariatul Judeţean Satu Mare. Singura noutate adusă de această hotărâre constă în ace că a fost desfiinţată veriga intermediară, respectiv Comisariate regionale, între Garda Naţională şi Comisariatele judeţene existând legătură directă.
Drept urmare, cum prin HG nr. 1224/2007 nu s-a dispus nimic legătură cu desfiinţarea unor posturi existente în cadrul Comisariate judeţene sau numirea altor comisari şefi, în speţă nu sunt întrunite condiţiile art. 99 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi (5) din Legea nr. 188/1999 invocate de pârâtă prin Decizia atacată, nefiind vorba de reducerea personalului unei instituţii publice ca urmare a reorganizării activităţii, prin reduce postului ocupat de funcţionarul public.
În baza prevederilor art. 246 C. proc. civ., instanţa va lua act de renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind obligarea pârâtei 1 la plata daunelor morale în cuantum de 40.000 lei.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta Garda Naţională de Mediu a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului de arată că Decizia a cărei anulare se solicită, a fost emisă în temeiul legii, ca urmare a aprobării HG nr. 1224/2007 pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, care abrogă HG nr. 440/2005.
Astfel, HG nr. 1224/2007 reglementează noua structură organizatorică a Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatele regionale şi Comisariatele judeţene din subordinea celor regionale organizate ca servicii au fost desfiinţate.
Comisariatul judeţean Dîmboviţa, în noua structură, are personalitate juridică, condus de un Comisar Şef, asimilat Directorului executiv, ordonator terţiar de credite, entitate superioară Comisariatului judeţean Dîmboviţa, serviciu în cadrul Comisariatului regional, în vechea structură - desfiinţată.
În noua funcţie de conducere, Comisarul Şef are cu totul alte atribuţii faţă de cele avute prin legea veche, când funcţia de Comisar Şef era asimilată cu cea de Şef de serviciu.
Prin urmare, dacă reclamantul ar fi fost numit în noua funcţie, total diferită şi în acelaşi timp superioară celei vechi, acest lucru ar fi fost echivalentul unei promovări prin numire într-o funcţie publică superioară, fapt care este în mod expres interzis de lege. Promovarea într-o funcţie publică superioară nefiind posibilă decât prin participarea la un concurs pentru ocuparea funcţiei respective.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin OUG nr. 107 din 10 octombrie 2007 s-a modificat art. 2 alin. (1) din OUG nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale.
OUG nr. 107/2007 a desfiinţat comisariatele regionale, astfel încât Garda Naţională de Mediu trebuia să funcţioneze la nivel central prin Comisariatul General şi avea în subordine 41 de comisariate judeţene, Comisariatul municipiului Bucureşti şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
OUG nr. 107 din 10 octombrie 2007 a fost respinsă prin Legea nr. 235 din 31 octombrie 2008, publicată în M.Of. nr. 747 din 5 noiembrie 2008.
Prin legea de respingere a ordonanţei de urgenţă nu au fost respectate prevederile art. 115 alin. (8) din Constituţia României, conform cărora „prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei".
În speţă, se pune probleme efectelor produse de Legea nr. 235/2008 prin care a fost respinsă ordonanţa de urgenţă.
În prezent, HG nr. 1224/2007 emisă în baza OUG nr. 107/2007 nu mai poate produce efecte juridice.
La rândul lor, deciziile emise în baza HG nr. 1224/2007 nu mai au suport legal.
Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, un act normativ nu mai poate produce efecte juridice, după abrogarea actului normativ superior în baza căruia a fost emis.
În cauza de faţă OUG nr. 107/2007 nu a fost abrogată, însă a fost respinsă în Parlament. Efectele respingerii unei ordonanţe de urgentă sunt identice cu cele ale abrogării actului normativ.
În prezent, este în vigoare OUG nr. 17/2005 care organizează Garda Naţională de Mediu în Comisariate Regionale şi Comisariate Judeţene, astfel încât nu se mai justifică emiterea deciziei nr. 24 din 14 ianuarie 2008 prin care intimatul-reclamant a fost eliberat din funcţia de Comisar şef.
Este adevărat că regula în vederea anulării unui act administrativ individual este aceea a analizării motivului de anulare în momentul emiterii actului.
Nu pot fi ignorate însă nici cauzele intervenite după emiterea actului administrativ, în timpul cât acesta este în vigoare.
În ipoteza în care actul administrativ normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ individual nu mai este în vigoare este firesc ca şi acest din urmă act să fie anulat.
Aceasta este şi opinia doctrinei, a se vedea de exemplu: Antonie Iorgovan, „Tratat de drept administrativ", vol. II ed. 4, pag. 82- 83; Curierul juridic nr. 11/2008, pag. 38-44.
Mai mult, conform prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, în cazul abrogării unei dispoziţii sau a unui act normativ se repune în vigoare actul normativ iniţial, dacă este vorba de o ordonanţă de Guvern care a fost respinsă prin lege de către Parlament.
Prin OUG nr. 107/2007 s-a prevăzut modificarea alin. (1) al art. 2 din OUG nr. 17/2005, iar conform art. 59 din Legea nr. 24/2000 modificarea unui act normativ este admisă dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acestui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat.
Se poate observa astfel că OUG nr. 107/2007 nu a respectat normele de tehnică legislativă, deoarece a modificat cea mai mare parte a reglementării referitoare la organizarea Gărzii Naţionale de Mediu.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Garda Naţională de Mediu, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Garda Naţională de Mediu împotriva sentinţei civile nr. 72/CA/2008-PI din 12 mai 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1165/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1178/2009. Contencios → |
---|