ICCJ. Decizia nr. 1180/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1180/2009
Dosar nr. 2283/32/200.
Şedinţa publică din 3 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 61 din 14 martie 2007, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea astfel cum a fost completată şi formulată de reclamantul O.V. împotriva pârâţilor Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Direcţia Poliţiei Transporturi, Secţia Regională de Transporturi Iaşi; a anulat dispoziţia nr. 1820 din 25 iulie 2006 a Şefului Secţiei Regionale de Transporturi Iaşi şi actul administrativ al Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia Poliţie Transporturi, act prin care s-a respins contestaţia împotriva acestei dispoziţii şi care a fost comunicat reclamantului prin adresa nr. 225181 din 16 august 2006; a dispus restituirea către reclamant a drepturilor salariale de care a fost lipsit în baza dispoziţiei nr. 1820/2006 şi a obligat pârâţii să plătească reclamantului cheltuielile de judecată în sumă de 508,6 lei.
Împotriva acestei sentinţe pârâta Direcţia Poliţiei Transporturi, Secţia Regională de Transporturi Iaşi, a declarat recurs, susţinând că este netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la termenul din 4 decembrie 2007, constatând lipsa nejustificată a părţilor, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că până la data de 15 ianuarie 2009, nici una dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an" iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Având în vedere şi prevederile dispoziţiilor art. 250 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cursul perimării este suspendat atâta timp cât dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată. Astfel, după încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul perimării va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se şi timpul scurs înaintea suspendării.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249-251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de Direcţia Poliţiei Transporturi, Secţia Regională de Transporturi Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 61 din 14 mai 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1178/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1197/2009. Contencios → |
|---|
