ICCJ. Decizia nr. 1206/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1206/2009
Dosar nr. 1563/33/200.
Şedinţa publică din 4 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 15 octombrie 2008, reclamanta O.C. a invocat, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 17 alin. (1) din acelaşi act normativ, excepţia de nelegalitate a actului denumit bilet la ordin, care a fost completat şi semnat de o persoană care nu era titular al dreptului.
În cadrul aceleiaşi cereri, s-a solicitat să se dispună cu celeritate suspendarea „efectuării licitaţiei din data de 24 octombrie 2008, asupra proprietăţii private ocrotite de Constituţia României, prin actele de executare efectuate de către S.C.P.E.J. A.&O.".
Întrucât acţiunea nu îndeplinea cerinţele art. 112 C. proc. civ. s-a dispus citarea reclamantei, anterior termenului acordat, în vederea repartizării aleatorii a dosarului.
Prezentându-se, reclamanta a arătat că, nu apreciază că este necesar să fie asistată de o persoană cu cunoştinţe juridice de specialitate şi că nu înţelege să solicite nici acordarea ajutorului public judiciar, sub forma reprezentării intereselor sale sau a asistării de către un avocat, al cărui onorariu să fie suportat din bugetul Ministerului Justiţiei. A arătat că înţelege să-şi completeze acţiunea, indicând pârâţi.
N.C.C. Cluj, S.C.P.E.J. A.&O. şi Tribunalul Comercial Cluj.
În privinţa obiectului acţiunii, s-a reţinut că reclamanta a invocat excepţia de nelegalitate a biletului de ordin emis la data de 4 noiembrie 2005, scadent la data de 1 martie 2007, al cărui emitent este numitul S.P. şi care a fost avalizat de către O.C..
Motivele pentru care a fost invocată această excepţie, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) şi art. 17 din Legea nr. 554/2004, derivă din împrejurarea că biletul la ordin este un înscris prin intermediul căruia îşi pot asuma obligaţii doar persoanele juridice, iar nu şi cele fizice. De asemenea, s-a considerat că Legea nr. 58/1934 nu poate constitui temeiul legal al emiterii acestui act.
În fapt, s-a relevat că reclamanta a girat un credit acordat de către pârâta N.C.C., numitului S.P., semnând un angajament de plată şi biletul la ordin ce face obiectul cauzei.
Întrucât debitorul principal nu a plătit ratele la scadenţă, iar reclamanta a renunţat la beneficiul de discuţiune şi diviziune s-a pornit împotriva sa executarea silită, în temeiul biletului la ordin, fixându-se termen pentru vânzarea la licitaţie a imobilului proprietatea reclamantei.
Instanţa a pus în discuţia reclamantei temeiul juridic atât al cererii principale, cât şi al cererii de suspendare, aceasta arătând că, înţelege să-şi susţină cererea aşa cu a fost precizată, susţinând că nu este vorba de o contestaţie la executarea silită ci o acţiune în contencios administrativ, întrucât Judecătoria Cluj – Napoca i-a respins în mod repetat, contestaţiile la executare formulate anterior. A solicitat ca, cererea de suspendare să fie analizată potrivit art. 581 C. proc. civ. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 78 din 22 octombrie 2008 a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta O.C., în contradictoriu cu pârâţii: N.C.C. Cluj, S.C.P.E.J. A.&O. şi Tribunalul Comercial Cluj, ca inadmisibilă.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, procedura reglementată de art. 581 C. proc. civ. este incompatibilă cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O.C. , susţinând că, cererea de suspendare a licitaţiei a fost întemeiată în drept potrivit Legii nr. 554/2004, iar nu în temeiul art. 581 C. proc. civ., competenţa de soluţionare aparţinând instanţei de contencios administrativ, care trebuia să dispună suspendarea licitaţiei.
Examinând sentinţa atacată în raport cu critica formulată prin recurs, probele administrate în cauză şi dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că, recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Curtea de Apel Cluj a fost sesizată cu excepţia de nelegalitate a biletului la ordin şi cu cererea de suspendare a procedurii de vânzare silită imobiliară pornită de către S.C.P.E.J. A.&O. în dosarele execuţionale nr. 124 nr. 125/2007, în temeiul biletului la ordin, reclamanta precizând că acţiunea sa este întemeiată în drept, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cererea de suspendare a fost analizată potrivit art. 581 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ., raportat la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond, respingând cererea de suspendare a executării silite pornite în dosarele execuţionale nr. 124 şi nr. 125/2007 ale S.C.P.E.J. A.&O., constatând că procedura reglementată de art. 581 C. proc. civ. este incompatibilă cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit art. 28 alin. (1) din aceeaşi lege.
Se reţine că art. 581 C. proc. civ. instituie o procedură sumară, în cadrul căreia instanţa poate să ordone măsuri vremelnice, care să nu prejudicieze fondul, în situaţia în care urgenţa unui astfel de măsuri este dovedită. În cauză s-a solicitat suspendarea executării silite, considerând că, actul care a stat la baza demarării procedurii de către executorii judecătoreşti este atacat cu o excepţie de nelegalitate, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În cauză, cele două prevederi legale nu pot fi aplicate concomitent, întrucât în cazul excepţiei de nelegalitate, instanţa de contencios administrativ este ţinută să se pronunţe asupra legalităţii unui act administrativ, în situaţia în care de acest aspect depinde în mod esenţial, soluţionarea unui alt dosar aflat pe rolul instanţelor de judecată.
Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, Legea nr. 554/2004 nu prevede posibilitatea ca, atunci când se invocă o excepţie de nelegalitate, să se dispună suspendarea unei alte proceduri, decât cea în care părţile sau instanţa s-a prevalat de textul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În speţă, reclamanta a învestit instanţa cu o cerere de suspendare a executării silite, art. 581 C. proc. civ. găsindu-şi aplicare doar în situaţia în care executorul judecătoresc constată incidenţa unor impedimente la executare.
Ca atare, cererea de suspendare a fost respinsă ca inadmisibilă, considerându-se că, acest incident procedural are prioritate în cauză, raportat la specificul dosarului şi la faptul că, cererea incidentală se judecă după o procedură sumară, în cadrul căreia nu pot fi antamate aspecte care ţin de fondul cauzei.
În consecinţă, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de O.C. împotriva Ordonanţei preşedinţiale nr. 78 din 22 octombrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1197/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1223/2009. Contencios → |
|---|
